Atentat sinucigas in centrul Ierusalimului

O palestiniana-kamikaze s-a sinucis si a ranit alte peste 50 de persoane, duminica, in centrul orasului Ierusalim, aruncand in aer incarcatura exploziva pe care o avea asupra sa. Potrivit sefului politiei locale, comandantul Micky Levy, in acest atentat "a fost utilizata o incarcatura exploziva de mare putere". El a adaugat ca este posibil ca atacul sa se fi soldat cu mai multi morti, in afara femeii-kamikaze. Sub protectia anonimatului, o alta sursa politieneasca a facut referire la uciderea a doi israelieni si ranirea a 53 de persoane. Explozia s-a produs in apropierea pizzeriei Sbarro, la intersectia strazilor Jaffa si King George, acolo unde un alt atentat, comis in luna august, a provocat moartea a 16 persoane. Atacul respectiv fusese revendicat de Hamas, principala miscare islamista palestiniana. Cartierul in care s-a produs incidentul de ieri este, de obicei, foarte animat duminica. Este pentru prima oara cand o femeie se sinucide intr-un astfel de atac. Israelul l-a acuzat imediat pe presedintele palestinian, Yasser Arafat, declarand ca acesta se face vinovat de acest atentat. "Arafat este vinovat, pentru ca incurajeaza teroristii sa comita actiuni sinucigase", a afirmat purtatorul de cuvant al premierului Ariel Sharon. Acesta s-a referit la declaratiile facute sambata, la Ramallah, de Arafat, care preciza ca doreste sa sfarseasca drept "martir pentru Ierusalim". Mai mult, autoritatile israeliene i-au interzis lui Arafat sa participe la reuniunea ministrilor de Externe ai UE, de astazi, de la Bruxelles. "Arafat nu va putea pleca, deoarece trebuie, mai intai, sa demonstreze ca doreste sa lupte impotriva terorismului si sa-i aresteze pe ucigasii ministrului israelian al Turismului, Rehavam Zeevi", a spus, ieri, purtatorul de cuvant al guvernului israelian. Intre timp, potrivit cotidianului israelian Maariv, emisarul special al Statelor Unite in Orientul Mijlociu, Antonio Zinni, l-a numit pe Yasser Arafat "mafiot" si a folosit cuvinte dure la adresa sefilor fortelor palestiniene de securitate din Cisiordania si Gaza.

Cabinetele de consiliere pot face ce nu fac parintii?

Am reusit sa ma las de fumat cu ajutorul cabinetului de consiliere", spune Catalina, eleva la Colegiul National "Mihai Viteazul". "Cred ca parintii nu mi-au fost niciodata prieteni si confidenti. Sunt foarte fericita ca am cui sa spun amaraciunile mele", adauga o colega a ei. Reusitele inregistrate anul trecut de cabinetele de consiliere recent infiintate in scoli, desi i-au entuziasmat pe elevi, nu i-au impresionat inca pe inspectori sau pe responsabilii din minister. Cum dezvoltarea personalitatii elevului se extinde dincolo de consilierea individuala si de grup, psihologii si psihopedagogii, membri ai Centrului Municipal de Asistenta Psihopedagogica (CMAP), au conceput si realizat programe de prevenire a consumului de droguri, a fumatului, a violentei, proiecte de art-terapie prin vizionarea de spectacole, actiuni de urbanism si cetatenie. Cu toate acestea, daca la momentul respectiv ministerul a scos din palarie ideea cabinetelor de consiliere fara a avea idee ce face cu ele o data infiintate, nici cei de acum nu gasesc cu cale sa puna ordine in acest domeniu. CMAP nu are nici in clipa de fata un sediu corespunzator, telefon, ca sa nu mai vorbim de articole de lux, de genul Internetului, iar numeroase aparate din dotare nu servesc la mai nimic, intrucat sunt destinate unui alt tip de activitati decat cea de consiliere, iar majoritatea s-au defectat din cauza ca nu exista un spatiu adecvat de depozitare. Mai mult, manualele de utilizare, care contin si etalonul de interpretare a rezultatelor obtinute la examinarea copilului, sunt in limba maghiara si sunt elaborate pentru... piloti, nu pentru elevi! Cum un buget lunar nu are, Centrul nu poate decat sa se autofinanteze, lucru pe care l-a si facut pana acum, dar care este foarte dificil in contextul absentei personalitatii juridice proprii si dreptului de stampila. Dincolo de lipsa bazei materiale, si activitatea de consiliere are un statut confuz. Nu exista standarde de evaluare a activitatii profesorilor, de masurare a rezultatelor obtinute, nu exista supervizare, nici inspector de specialitate, nu exista programa, motiv pentru care deseori ora de consiliere este confundata cu ora de dirigentie, consilierul este confundat cu consilierul de munca educativa, iar haosul creat face ca directorii, parintii si profesorii sa fie mai degraba speriati de ideea de psiholog si consiliere. Motivele pentru aceasta situatie nefericita nu sunt greu de identificat. Este evident de cata sustinere se bucura consilierea, avand in vedere ca la seminarul anual al CMAP, desfasurat marti, 22 ianuarie, doar inspectorii coordonatori din sectorul 3 si doi reprezentanti ai MEC au binevoit sa vina, a caror putere de decizie este insa limitata. Pe lista invitatilor mai figurau inspectoarea generala Daniela Nedelcu, adjunctele Livia Straser si Viorica Nicola, d-na Emilia Sixai, inspector cu munca educativa, cat si inspectorii coordonatori de la fiecare sector. Nici unul dintre acestia nu a gasit timp sa participe, dupa ce inceperea seminarului fusese deja amanata cu doua ore in functie de programul domniilor lor.

68% dintre absolventii claselor a VIII-a vor putea studia la liceu

Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a prevazut ca, in anul scolar 2002-2003, 68,25% dintre absolventii claselor a VIII-a sa fie cuprinsi la licee, cursuri de zi, si doar 29,89% in scoli profesionale si de ucenici, conform proiectului planului de scolarizare inaintat Ministerului Educatiei. Dintre cei 25.092 de elevi care vor absolvi clasa a VIII-a in aceasta vara, 26,90% vor avea locuri la real (Matematica-Informatica si Stiinte ale Naturii), 13,5% la uman (Filologie sau Stiinte umane si sociale), 23,91% vor fi cuprinsi in liceele cu filiera tehnologica, iar 4,28% in liceele cu filiera vocationala. Cele 17.125 de locuri de la licee si 7.500 de locuri de la scolile profesionale si de ucenici au fost repartizate fara a se tine cont foarte strict de optiunile elevilor. In urma unui chestionar realizat de Centrul Municipal de Asistenta Psihopedagogica Bucuresti a rezultat ca aproape 90% dintre cei care vor termina clasa a VIII-a doresc sa se inscrie la liceu si doar 10% la scolile profesionale si de ucenici. Daca acum cativa ani era o concurenta acerba la admiterea in liceele pedagogice, in prezent doar 4,8% dintre elevi vor sa urmeze o astfel de scoala. In vara, pentru profilul pedagogic sunt repartizate 50 de locuri. Liceul cel mai cautat de elevii din sectorul 1 este Liceul Teoretic "Ion Neculce", cei din sectorul 2 vor sa intre la Colegiul "Iulia Hasdeu", elevii din sectorul 3 la Liceul "A.I. Cuza", Liceul "Gh. Sincai" este preferat de cei mai multi elevi din sectoarele 4 si 5, iar in sectorul 6 cele mai multe optiuni au fost pentru Grupul Scolar Economic Nr. 5. 87% dintre parintii elevilor din Bucuresti sunt hotarati sa solicite transferul la o alta scoala in cazul in care odraslele lor nu vor reusi sa fie admise acolo unde isi doresc, potrivit aceluiasi chestionar.

Viata de parbrizar

De ani de zile, la intersectia Baba Novac cu Mihai Bravu doi tiganusi jerpeliti si manjiti de praf spala parbrize. Sunt frati, ii cheama Nelu si Mioara si au unul 13 si celalalt 14 ani. Plimba sticla cu apa si spalatorul de dimineata pana seara, de pe un trotuar pe altul, printre masini si oameni si cersetori. Nu au ceas, dar stiu exact cat tine stopul si cate masini reusesc sa faca pana le "da drumul": doua daca nu e trafic si chiar patru-cinci daca e coloana si cei din urma mai prind o data rosu. "E cu strategie si aici", se da Nelu expert, "tre' sa te asezi mai la coada daca vezi ca e multe masini, ca aia nici nu apuca sa plece din loc". Cei doi frati locuiesc cu mama, tata, verisori, frati, in total vreo sapte persoane, claie peste gramada, tocmai in Oltenita, asa ca sunt navetisti. "Da' nici azi-noapte n-am ajuns acasa", zice Mioara. "Am pierdut trenu' si n-am mai avut cum s-ajung". A dormit la "locul de munca", pe langa spalatoria de masini din intersectie, unde isi fac si plinul cu apa. Acolo mai face si cu mana la soferi, sa-i "dirijeze" spre spalatorie, si ii mai pica si ei cate ceva. Mioara a fost si la scoala - a facut o clasa. Ii sticlesc ochii cand povesteste; i-a placut foarte mult. "Eu stiu si sa scriu, si sa citesc!", se lauda. Nelu stie "asa si asa"; n-a fost la scoala, dar a mai invatat citind numerele de la masini. Ar vrea si el sa invete, si sora-sa, dar nu pot, ca trebuie sa munceasca. De mici fac asta, nici nu-si mai amintesc de la ce varsta. La inceput le-a fost mai greu - iarna lucreaza vreo 12 ore pe zi, vara si mai mult. Lumea le mai vorbeste urat, mai si da in ei, dar le da si bani: 10-15.000 maximum, dar si cate 200-500 de lei. "Unu cu limuzina a dat odata cel mai mult - 100 de dolari! Asta cu Mertan da mereu cel mai mult", explica Nelu. Face cate 150-200 de mii pe zi. Nu prea e destul, acum ca parintii le-au ramas... someri! "Lucreaza cu carutele, da' acu' nu le mai da voie. Cu tractoru' le-a luat", povesteste Mioara filmul cu Piedone. "Ne mai alearga politia, cand ne prinde uite ce ne face", arata Nelu un deget julit. "De ce va alearga?", intreb. "Asa...", da din umeri baiatul. "Ai furat vreodata?", il mai descos. Mioara se intoarce revoltata: "De ce sa furam? Noi muncim!" Sunt putin obositi, dar sunt veseli, si cand zambesc, prin stratul de praf se intrevad niste mutrisoare simpatice - imbracat ca lumea si spalat, Nelu ar fi tocmai bun de reclame. "Auziti, da' dumneavoastra de ce vorbiti cu noi?", se mira, "vreti sa ne ajutati?" Un licar de speranta aprinde privirea Mioarei. "Eu... as vrea sa stau undeva, la un camin, stiti, sa am o casa...". Spune asta cu atata insufletire, de parca ar zice ca vrea un castel. Dar devine brusc nelinistita si priveste mereu peste umar masinile care incep sa opreasca la semafor. Nelu a "atacat" deja un BMW rosu. Ii dau 10.000 si o las sa plece, sa nu intarzie la serviciu!

Inspectorii scolari sugatori de benzina se scandalizeaza

ei 5 inspectori scolari, acuzati ca au consumat benzina in valoare de aproape 400 de milioane de lei, au fost chemati la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti pentru a li se aduce la cunostinta sumele pe care trebuie sa le scoata din buzunar fiecare. Fostii inspectori, Olimpia Mateescu trebuie sa plateasca 175,4 milioane lei, Florin Irescu Iaru 65,95 milioane, Iunona Sas 59 de milioane, Adriana Bedreaga 44 de milioane si actualul inspector scolar general adjunct, Victoria Nicola 24 de milioane. "Controlul nu a fost profesionist, iar eu voi sesiza politia pentru ca suma care mi se imputa este nejustificata. Dupa luna aprilie, cand eu am plecat din inspectorat, cheltuielile pentru benzina au fost chiar mai mari", a declarat fostul inspector scolar general, Olimpia Mateescu. Si ceilalti inspectori scolari spun ca vor contesta rezultatele anchetei realizate de Ministerul Educatiei. Inspectorii cu care am discutat ii acuza pe reprezentantii MEC ca au folosit frecvent masinile Inspectoratului.

La Universitatea Bucuresti studentii au devenit oficial profesori

Satui sa-si caute loc de munca si sa dea meditatii, studentii la "Limbi Straine" de la Universitatea Bucuresti au gasit un mod de a-si castiga banii de buzunar facandu-si meseria, si inca in cadrul facultatii. Astfel a luat nastere Centrul de limbi straine "Ariel", care functioneaza de un an si este un proiect foarte serios si profesionist. Centrul ofera cursuri de limbi straine pentru incepatori si avansati, de la engleza, franceza si germana pana la ebraica, japoneza, turca sau suedeza si chiar romana pentru straini, si asigura, de asemenea, pregatire pentru teste internationale tip Cambridge, Toefl sau pentru atestate specializate (juridic sau de afaceri). Fiecare curs absolvit integral se finalizeaza cu un examen in urma caruia se obtine o diploma recunoscuta de Universitatea Bucuresti. Cei care predau sunt aproape in exclusivitate studenti, cei mai buni din facultate, selectionati in functie de CV (note, experienta de predare) si pe baza recomandarilor profesorilor. Sunt in jur de douazeci in total si au in prezent peste 100 de elevi, cu care lucreaza in grupe de minimum 3-4 cursanti si maximum 8. "In general, vin oameni tineri, de maximum 30 de ani", ne spune Mihaela Precup, director loctiitor. "Majoritatea vor sa invete engleza fie sa si-o perfectioneze, fie o iau de la zero. Le trebuie pentru slujbe, prezente sau viitoare. Mai sunt si cei care vor sa invete "pentru ei"". In afara de engleza, olandeza, japoneza, suedeza, ebraica, araba si germana sunt cele mai cautate. Un modul de 32 ore costa 1,800 milioane, iar plata se poate face in rate. Ideea a apartinut profesorului Mihai Mandra, dar de la bun inceput studentii s-au ocupat de organizare. "A fost greu din cauza hatisului birocratic", isi aminteste dra Precup. Acum insa au sediu in strada Pitar Mos, in cadrul facultatii, au linie telefonica, au o baza de date, materiale, si de catva timp au inceput sa scoata si profit, iar studentii sunt foarte entuziasmati. "Nici unul dintre cei pe care i-am invitat sa lucreze aici, in urma recomandarilor profesorilor, nu a refuzat", declara una dintre studentele-profesoare. Acum, pentru angajare, solicitantii depun un CV, ca la orice firma, si sunt minutios verificati. Salariul, chiar daca nu se ridica inca la nivelul celor din sectorul privat, este echivalent cu cel al unui cadru didactic si reprezinta o sursa de venit stabila, lucru ravnit de orice student.

Studentii isi perfectioneaza metodele de copiere

Sesiunea de iarna a studentilor a inceput de curand, cei mai multi dintre acestia avand de sustinut doua sau trei examene. Cum nu toti au chef de invatat si cum materia de examen este consistenta, multi studenti cauta diverse metode de a "impusca", cat mai usor, note mari. Frica de examene ii face pe cei mai multi dintre studenti sa treaca mai inainte pe la biserica, unde se roaga sa aiba succes si sa nu fie prinsi copiind. Iata cateva dintre metodele de copiere cel mai des folosite in sesiune de studenti. Studentii facultatilor tehnice, care au de invatat pagini intregi de formule, apeleaza adesea la clasicele copiute. Formulele imposibil de retinut se scriu cu caractere cat mai mici pe fituici, dupa care se prind de captuseala hainei, de tivul fustei sau sunt puse direct in buzunar. Opisul cu subiectele de examen este tinut, cu mare grija, in maneca hainei sau a camasii sau este scris direct pe banca. Din acest punct de vedere, fetele sunt mult mai avantajate, pentru ca profesorii sunt mai putin suspiciosi in privinta intentiilor lor de a copia, decat ale baietilor. Tentativa de a copia la un examen cuprinde o intreaga strategie, incepand chiar cu locul pe care-l ocupi in sala de examen si mergand pana la felul in care te imbraci. Sunt alese cu mare grija locurile din sala de curs, cele mai "vanate" fiind cele din ultimele randuri. Pentru a prinde un astfel de loc, trebuie sa vii in sala de examen cu cateva ore inainte de inceperea probei. La fel de dorite de candidati sunt si locurile din spatele colegilor mai corpolenti, care te pun la adapost de ochii profesorului. Cei mai comozi dintre candidati se dovedesc adesea si cei mai tupeisti. Ei nu se mai obosesc sa-si faca copiute, pentru ca asta le ia destul de mult timp si cere indemanare, ci decupeaza cu caterul cursurile litografiate, le separa pe subiecte de examen si le scot pe banca, sub foaia de examen, intr-un moment de neatentie a supraveghetorului. Cand esti in "gasca" cu colegii de grupa si daca examenul este oral, se face schimb de fituici la iesirea din sala de examen. Cele mai mari note se obtin de catre studentii care dau examen dupa o alta grupa. De regula, subiectele raman aceleasi si se paseaza de la o grupa la alta. Astfel, cei mai indrazneti isi fac subiectele de acasa, urmand ca in sala de examen sa le scoata pe banca si sa le dea profesorului, ca si cand le-ar fi conceput pe loc, iar unii apeleaza chiar la carti. In ultimii ani, profesorii s-au confruntat cu copiatul prin intermediul telefonului mobil sau al agendelor electronice. Imediat dupa primirea biletului de examen candidatul comunica prin telefon subiectul, in cateva minute fiind in posesia datelor solicitate. Metoda se pare ca a avut succes o buna perioada, de aceea profesorii interzic, de regula, accesul studentilor in sala de examen cu astfel de aparate.

Institutia care coordoneaza elaborarea manualelor are noi atributii

Guvernul Romaniei a adoptat la sfarsitul saptamanii trecute o hotarare privind infiintarea Consiliului National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor (CNEDM). Aceasta este o institutie cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Ea are atributii in evaluarea manualelor scolare, formarea expertilor evaluatori, realizarea de anchete si sondaje in scoli cu privire la procesul de alegere si intelegere a manualelor scolare, coordonarea activitatii de difuzare a manualelor in scoli. CNEDM are un numar maxim de 9 posturi, ocupate prin concurs, iar conducerea este asigurata de un presedinte si un vicepresedinte, numiti prin ordin al ministrului educatiei. Finantarea se asigura din alocatii de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare (sumele incasate pentru activitatea de evaluare a manualelor de la edituri, din donatii sau sponsorizari).

Senatorul UDMR Verestoy Atilla nu vrea legitimatie de maghiar

O declaratie a senatorului UDMR Verestoy Atilla a starnit un nou scandal in interiorul Uniunii. Verestoy a afirmat, la sfarsitul saptamanii, ca nu este interesat sa obtina legitimatie de maghiar, pentru ca apartenenta la etnia maghiara nu poate fi "definita politic". Senatorul udemerist a spus ca nu isi va ridica legitimatia, care ar urma sa fie data de guvernul de la Budapesta, si a apreciat ca de acest act au mai degraba nevoie elevii, studentii si pensionarii, care sa beneficieze astfel de facilitatile prevazute de Legea statutului maghiarilor. Declaratia lui Verestoy i-a iritat foarte tare pe asa-zisii radicali din UDMR. Un grup de 20 de intelectuali din Ordoheiu Secuiesc, printre care si membri sau simpatizanti ai Blocului Reformist din UDMR, au reactionat imediat printr-un comunicat de presa, cerand retragerea imediata a lui Verestoy din comisia de monitorizare a aplicarii Legii statutului si din toate functiile detinute in UDMR. Protestatarii au mers chiar mai departe, afirmand ca Verestoy nu reprezinta comunitatea maghiara. Reactiile impotriva lui Verestoy nu s-au oprit aici, senatorul fiind tinta unor atacuri in presa maghiara din Transilvania si din Ungaria. "Cazul" Verestoy va fi dezbatut si in sedinta Consiliului Reprezentantilor UDMR, care se va desfasura sambata, la Targu Mures.

Cateva sute de dezmosteniti ai tranzitiei l-au plans pe Ceausescu

Partidul Muncitoresc Roman a organizat sambata, 26 ianuarie, la Scornicesti, aniversarea a 84 de ani de la nasterea lui Nicolae Ceausescu, mobilizand cateva sute de admiratori ai oranduirii comuniste, veniti cu autocarele din judetele invecinate sa-l omagieze pe primul si ultimul presedinte al Romaniei socialiste. Programul a cuprins un simpozion tinut la Casa de Cultura, urmat de un mars si vizitarea casei unde s-a nascut Nicolae Ceausescu. Participantilor la manifestare li s-a distribuit gratuit, la intrarea in Casa de Cultura, "Scinteia" - organul Comitetului Central al PMR, fotografii ale fostului "erou si ctitor" si fluturasi cu emblema PMR, de fapt, vechea stema a RSR, cu soarele, spicele de grau, sonda, muntii cu paduri si, deasupra, secera si ciocanul. Inmanarea materialelor era insotita, intotdeauna, de un scurt, dar hotarat "Sa traiti!", cum numai pe vremuri mai puteai auzi. S-a ascultat, in picioare, "Internationala", dupa care tovarasul Popescu Nicolae, secretar cu probleme de propaganda, a deschis seria cuvantarilor: "Stimati tovarasi, rememoram cu emotie si bucurie 84 de ani de la nasterea celui mai credincios si devotat fiu al poporului..." Tovarasul secretar cu propaganda a mai spus ca bucuria este amestecata cu tristete, intrucat s-au implinit, totodata, 13 ani de cand "marele barbat de stat a fost asasinat de o banda de tradatori de tara". Tovarasul Petre Ignatencu, prim-secretar al Comitetului Municipal Bucuresti, a citit extrase din ultima cuvantare a lui Nicolae Ceausescu adresata poporului pe 20 decembrie 1989. Intr-o ampla cuvantare, tovarasul inginer Traian Mihaiescu a vorbit despre "personalitatea multipla si tumultuoasa a marelui patriot si luptator" si a incercat sa dezvaluie publicului "una dintre fatetele multiplei sale personalitati". Cei care s-au perindat pe la tribuna au recunoscut cu totii ca este o sarcina foarte grea, fie si numai sa enumere calitatile lui Nicolae Ceausescu, dar si-au asumat cu curaj dificila operatiune. Cu totii au plans moartea "eroului" si s-au aratat neconsolati. Atmosfera s-a mai schimbat cand la tribuna a aparut ortacul si locotenentul lui Miron Cozma, Romeo Beja, erou si el, de la mineriade, care a cerut sa se inceteze cu lamentarile si reprezentantii muncitorilor sa treaca la actiune si sa se organizeze. "Sa nu o mai tergiversam! Sa ne organizam in diverse forme de organizare!", a lansat o fierbinte chemare la lupta Romeo Beja. El a mai spus ca, daca reprezentantii muncitorilor nu se organizeaza, "le vom lasa copiilor nostri un viitor sumbru". Romeo Beja a cerut rejudecarea procesului Ceausescu, a recunoscut ca in 1989 a fost un las si a mai declarat ca trebuie aflat adevarul "in legatura cu 165 de miliarde de dolari existenti in decembrie 1989". Aflat in evidenta cautare de partizani, Romeo Beja a dovedit ca stie unde sa se duca sa-i gaseasca. La iesire, a fost asteptat de numerosi pemeristi care i-au cerut autografe pe fluturasii cu Ceausescu. La sfarsitul simpozionului, tovarasul Ion Cristian Niculae, secretar general al PMR, a anuntat data viitorului congres al partidului, 30 martie, cand PMR se va transforma in PCR, iar acest congres va deveni congresul al XV-lea al PCR. In fata Casei de Cultura, cei iesiti la o tigara discutau despre infricosatoarele preturi la intretinere, pe care nu au cum le plati, despre somaj, despre copiii pe care nu mai pot sa-i tina la scoala. Oameni pentru care mitul lui Ceausescu si al vremurilor bune de atunci a ramas ultimul reazam. Vizita "la casa memoriala" s-a petrecut repede. Autocarele, inchiriate cu ora, nu mai puteau intarzia mult. In pridvor, coloana a trecut pe langa tabloul oficial al lui Nicolae Ceausescu, apoi oamenii au stat putin la soare, in curte. Cativa au scos din pungi pachetele mici, invelite in hartie de ziar, si au mancat pe ghizdurile fantanii. Unii au mers la cimitirul familiei Ceausescu si au avut noroc culegand, pe drum, cate o traista buna de macese. La manifestari nu a participat, in carne si oase, nici o ruda a lui Nicolae Ceausescu. Organizatia locala a PMR era ingrijorata, auzind ca mostenitorul casei si al terenului, Emil Barbulescu, nepot al lui Ceausescu, ar vrea sa vanda.