Tronsonul de cale ferata Cahul-Giurgiulesti va fi dat in exploatare catre 27 august 2008, impreuna cu prima pista a portului de marfa

Reprezentind prin excelenta un obiectiv de importanta strategica, edificarea caruia se efectueaza in conformitate cu Hotarirea Guvernului R. Moldova nr. 581 din 24.05.2007 si care urma a fi dat in exploatare pina la finele anului 2008, precum se anuntase anterior, construirea acestuia s-a bucurat din start de o atentie deosebita din partea Executivului, inclusiv prin discutarea desfasurarii lucrarilor in cadrul sedintelor de Guvern.

Astfel, in sedinta din 8 august 2007, ingrijorat de derularea cam domoala a lucrarilor de proiectare si construire a arterei feroviare strategice, premierul a calificat procesul de realizare a proiectului drept unul care se desfasoara lent, apreciind activitatile unor organe publice responsabile in raport cu proiectul ca neeficiente si aratindu-le cartonasul galben. Seful Executivului a declarat ca nu va admite tergiversarea acestui proces si a solicitat de la toti factorii de decizie actiuni eficiente in realizarea proiectului nominalizat, dispunind ca Ministerul de Finante sa aloce banii
necesari pentru efectuarea lucrarilor.

Chiar daca pina la 19 noiembrie 2007, ziua cind asupra aceluiasi subiect s-a revenit in cadrul unei sedinte de lucru de la Guvern, fusesera deja efectuate 50 la suta din lucrarile de terasament si scurgere de apa si montate 11 kilomteri de cale ferata din totalul de 50, premierul Tarlev le-a aratat din nou cartonasul galben angajatilor Agentiei „Apele Moldovei” si Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, invocind si motivul pentru care a procedat astfel - tergiversarea procesului de constructie.

La cartonasul rosu nu s-a ajuns, deoarece a fost suficient cel galben, iar in cadrul sedintei de Guvern din 30 ianuarie a.c. prim-ministrul a comunicat ca tonsonul de cale ferata Cahul-Giurgiulesti, care va asigura accesul spre port, urmeaza sa fie dat in exploatare nu pina la finele anului 2008, precum se anuntase anterior, ci catre 27 august – Ziua Inependentei Republicii Moldova, impreuna cu prima pista a portului de marfa.

In aceeasi sedinta Guvernul a aprobat hotarirea privind demararea constructiei portului de pasageri de la Giurgiulesti, care urmeaza a fi dat in exploatare pina la 1 iunie a.c., iar terminalul cerealier se prevede a fi dat in folosinta ceva mai devreme, deja in luna mai.

Intrucit „MS” patroneaza din start acest santier de soc al feroviarilor moldoveni, procedind la fel si in timpul constructiei tronsonului de cale ferata Revaca-Cainari, edificat cu citeva luni inainte de termenul stabilit, in ziua de 19 martie ne-am deplasat la Cahul. Nu insa inainte de a-l contacta telefonic pe Vasile Cucu, consilierul directorului general al IS „Calea Ferata din Moldova”, Miron Gagauz, pentru a afla informatia de ultima ora si a coordona planul deplasarii.

- Pina acum au fost deja montate sinele pe o lungime de 18 kilometri din cei

50. Veti vedea lucruri ce merita a fi adminate si descrise si la Brinza, si la Valeni, ne comunica dl consilier.

Peste citeva minute, insa, Vasile Cucu imi telefona la redactie pentru a-mi spune ca il putem avea ca ghid pe Vasile Andronic, adjunctul sefului Directiei constructii
capitale din cadrul IS „CFM”, care a trudit si la construirea tronsonului de cale ferata Revaca-Cainari, experienta fiindu-i de mare folos si pe noul santier de soc al celei mai eficiente intreprinderi de stat din R. Moldova.

La Cahul ne oprim in locul unde pina in vara lui 2007 era o singura linie de cale ferata, cea care duce la uzina de beton armat , iar de atunci de aici isi ia inceputul inca un drum de fier, Cahul-Giurgiulesti. Vasile Andronic care munceste la Caile Ferate din Moldova din 1961, de cind implinse 20 de ani, ne spune ca dinspre Giurgiulesti sinele au fost deja montate pe o portiune de 9 kilometri, la fel procedindu-se si pe segmentul Cahul-Manta-Pascani, cu aceeasi lungime.

Alte amanunte demne de retinut din cele comunicate de adjunctul sefului Directiei constructii capitale: pentru a face posibila construirea drumului de fier a fost necesar de consolidat 640 cote de pamint, proprietate privata, de construit si montat 81 poduri si tevi de beton pentru scurgerea apei, la moment fiind montate inca 2 , la Colibasi si Valeni, de sapat si transportat 2,7 milioane metri cubi de pamint.

Desi in noaptea spre 19 martie in partile Cahulului a plouat ca in anii cei buni, se muncea cu spor si la Manta, si la Pascani, si la Vadul lui Isac, si la Colibasi si la Brinza, si la Valeni, si la Slobozia Mare, pentru a apropia ziua care va incununa eforturile depuse prin baterea cramponului de aur. Peste o suta de „KAMAZ”-uri transporta pamintul la unele sectoare unde mai este nevoie de el pentru incheierea lucrarilor de terasament, incit ti se creeaza impresia ca aici au fost aduse si puse in functiune toate unitatile de acest gen de transport din intreaga tarisoara.

La Manta, unde potrivit spuselor lui Vasile Andronic s-a ajuns cu drumul de fier la 25 februarie, pamintul pentru definitivarea lucrarilor de terasament este adus din „rezerva de sol” ce se afla la o departare de citiva kilometri. Asemenea „rezerve de sol” au fost create in preajma tuturor localitatilor de pe malul Prutului, pe unde va trece calea ferata, cu exceptia Sloboziei Mari, unde o „rezerva” destul de impunatoare se afla chiar in calea durmului de fier.

Daca in alte sectoare a fost necesar de adus pamint pentru a inalta terasamentul, aici urmeaza a fi excavati 200 mii metri cubi de lut si nisip pentru a crea un defileu cu o adincime de vreo 30 de metri, prin care va trece linia de cale ferata, ceea ce de altfel si fac acum cu spor angajatii SRL „Moldconstructmarket” din Chisinau.

Anume, aici spune V.Andronic, se va intilni drumul de fier construit dinspre Cahul cu cel care porneste din Giurgiulesti, „cramponul de aur” urmind a fi batut, dupa toate probabilitatile, in acest loc.

La Brinza si Valeni tronsonul feroviar va trece chiar pe malul Prutului, asta pentru a cruta gradinile si gospodariile localnicilor. In acest scop, la Brinza malul riului a fost fortificat cu o consola din beton armat, pe cind la Valeni, pe un sector cu o lungime de citeva sute de metri, consolele din beton armat vor proteja calea ferata din ambele parti, ocrotind-o astfel atit de revarsarile apei, cit si de niste eventuale prabusiri ale unor fragmente din dealul abrupt din vecinatate, cu o inaltime de vreo treizeci de metri.

Chiar daca s-a facut aproape imposibilul pentru a cruta gradinile si gospodariile localnicilor, la Brinza urmeaza a fi construite 4 case noi pentru familiile ce vor fi stramutate, iar la Valeni una. Casa noua a Valentinei Gherascenco din Valeni, cu dimensiunile de 8,8x12,60 metri si la pretul de 550-600 mii lei, va fi construita cu vreo 15 metri mai la deal de cea veche, urmind a fi conectata la gazoduct. In plus
, va fi pastrata si casa veche. In ziua cind am vizitat santierul, la Valeni era sapat beciul pentru noua casa si santul pentru fundamentul acesteia, aici muncind o echipa condusa de Petru Toncu, sef de sector la Trenul de constructii si montaj 740 din Basarabeasca. Cu o zi mai inainte, santierul a fost inspectat de directorul general al IS „CFM”, Miron Gagauz, si vice-directorul general Vladimir Vieru, inginerul-sef.

In sfirsit, ajungem la Cislita-Prut, punctul final al deplasarii noastre, unde admiram o priveliste plina de farmec cu Prutul ducindu-si domol apele la vale si noul drum de fier ce se inscrie perfect in acest peisaj. Atit la Cislita-Prut cit si in celelalte localitati, prin preajma carora trece drumul de fier, vor fi construite si amenajate platforme pentru calatori, iar la Colibasi, kilometrul 25, - o statie cu lungimea de 1,7 kilometri, la inceput cu 2 linii de cale ferata, apoi cu 4, o gara cu dimensiunile de 23x12 metri, actualmente aici muncind angajatii de la „Acva Prut”, Cahul.

La edificarea obiectivului strategic contribuie eficient Agentia „Apele Moldovei”, Institutul de proiectare si organizare a teritoriului, Coloana mecanizata nr. 15, Asociatia republicana de stat pentru protectia solurilor, „Moldconstructproiect” SRL, si Asociatia interraionala de producere, reparatie si exploatare din Chisinau (AIPRE), contributia carora merita mai mult decit un elogiu.

Si ar mai fi ceva de spus. De cind a inceput construirea liniei de cale ferata, in com.Brinza, au fost reparte toate drumurile, construit de iznoava drumul pina la cimitir si reparat acoperisul Casei comunale, asta gratie ajutorului acordat de Intreprinderea de Stat „Calea Ferata din Moldova”, care a alocat in acest scop 130 mii de lei, dupa cum avea sa-mi comunice primarul de Brinza, Leonid Catera. Au fost si vor fi ajutate si alte comune, prin preajma carora isi face loc drumul de fier, care pentru aceste localitati constituie un adevarat drum al vietii.