Evolutia postoperatorie a Marianei Ciuraru este normala

Mariana Ciuraru, eleva de 13 ani, ranita in urma exploziei de la Liceul Jean Monnet, este in continuare internata la Sectia de reanimare a Spitalului de Urgenta din Capitala. Medicii spun ca fetita se simte bine si chiar a fost vizitata de colegi de scoala. Ieri dimineata, la ea a venit si dr. Daniela Bartos, ministrul Sanatatii, care a spus ca pacienta era vioaie si se simtea bine. Cealalta eleva ranita, Madalina Cioran, de 16 ani, a fost deja externata.

Politia si Procuratura vor sa faca uitat cu orice pret actul terorist

La patru zile de la atentatul cu grenada de la liceul bucurestean "Jean Monnet", anchetatorii sustin ca investigatiile se apropie de final. "E o chestiune de cateva zile pana la identificarea autorului. Daca rezolvarea acestui caz va intarzia, este din cauza necesitatii de a proba acuzatiile formulate impotriva suspectului", ne-a declarat, ieri, chestorul Mihai Gheorghe, seful Politiei Capitalei. "Potrivit datelor de pana acum, excludem ipoteza unui act terorist", a mai spus acesta. In ceea ce priveste mobilul atentatului, doamna procuror Gratiela Dobrila, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti, ne-a declarat ca "este vorba fie de o razbunare, fie de un comportament deviant". Concluziile desprinse de anchetatori duc la ideea unui act iresponsabil, al unui individ, fara legatura cu rafuieli intre sefii clanurilor lumii interlope. "Am audiat sute de persoane si s-au efectuat peste 200 de perchezitii, in ultimele zile", ne-a precizat chestorul Mihai Gheorghe. "Persoanele vizate au fost membri ai lumii interlope, ai gastilor de cartier si alti suspecti indicati de informatiile primite", a zis seful Politiei Capitalei. Surse judiciare ne-au declarat ca lumea interlopa din Bucuresti a intrat in alerta in urma actiunilor in forta ale politistilor. In ciuda numeroaselor descinderi, rezultatele lor nu confirma, insa, ipoteza implicarii unor membri ai mafiei Capitalei in atentatul de la Liceul "Jean Monnet". Intre timp, insa, politistii au obtinut o noua proba din zona comiterii faptei. Sambata, la cativa metri de locul exploziei, la baza blocului din fata liceului, a fost gasita parghia grenadei folosite de atacator. Expertii criminalisti urmeaza sa cerceteze parghia, elementul-cheie al dispozitivului exploziv, care poate oferi informatii pretioase despre provenienta grenadei. Datele de fabricatie inscrise pe aceasta parghie se gasesc, de regula, fie sub forma unei inscriptionari cu vopsea, fie sub forma stantata. In ceea ce priveste urmele gasite la fata locului, perforatiile produse de incarcatura exploziva provin de la bucatile de fonta ale grenadei. In urma atacului de miercuri seara, mai multe scrisori de revendicare au fost primite la Liceul "Jean Monnet", una dintre ele fiind la adresa premierului Adrian Nastase. Multe dintre ele fanteziste, au fost verificate de experti care au exclus credibilitatea acestora. Una dintre ele descria chiar o grenada. Potrivit purtatorului de cuvant al Guvernului, Claudiu Lucaci, in ultimul an s-au inregistrat peste 80 de amenintari cu bombe la adresa institutiilor, de la gradinite la structuri guvernamentale. Portretul-robot al suspectului a fost distribuit tuturor agentilor de ordine, numerosi bucuresteni semnaland prezenta acestuia in diferite zone ale Capitalei, fara ca informatiile venite sa se confirme. In plus, cercetarile au fost ingreunate si de numarul mare de politisti, jandarmi, profesori, elevi, locatari sau jurnalisti sositi in zona atentatului, la scurt timp dupa producerea evenimentului. Surse judiciare ne-au declarat ca specialistilor care cercetau locul faptei le lipsea detectorul de metale, care le-ar fi usurat investigatiile. O parte din urme ar fi putut disparea si din cauza numeroaselor persoane aflate in zona, si din cauza ninsorii. Desi Niculae Ciuraru, tatal Marianei, eleva de 13 ani ranita grav in urma atentatului, neaga orice implicare in afaceri cu lumea interlopa, anchetatorii verifica acest aspect. Asa cum aratam, insa, principala ipoteza de lucru este varianta unui act iresponsabil, teribilist, al carui autor urmeaza a fi identificat foarte curand. "In urma cu un an, am reusit sa-l prindem pe Passaris, iar anul acesta am prins 17 dintre autorii celor 18 omoruri comise in Capitala", a declarat, ieri, chestorul Mihai Gheorghe, convins ca politistii au suficiente informatii pentru rezolvarea acestui caz extrem de grav.

Romania poate fi supusa din nou vizelor Schengen din cauza mafiotilor ucraineni "romanizati"

Un mare numar de cetateni ucraineni calatoresc astazi liber in Europa, sub identitate si cu documente romanesti. In acest moment, se stiu foarte putine lucruri despre numarul celor care folosesc asemenea pasapoarte si in ce conditii le-au obtinut. In perspectiva aderarii la UE si la structurile NATO, Romania a promis granite sigure la frontiera de Est. Aderarea este conditionata, printre altele, si de respectarea stricta a acestei conditii. Pentru securizarea granitelor s-au cheltuit si se cheltuiesc sume apreciabile, in cea mai mare parte alocate de forurile europene. Si, iata, dupa dotarea granicerilor cu termodetectoare, elicoptere, aparatura de vizualizat pe timp de noapte, dupa scolirea politistilor prin Olanda, Germania, Belgia, Franta, Anglia, aflam ca oricine doreste vine la o anume "Tanti Coca" din Suceava obtine pasaport romanesc, pentru a calatori in Occident fara viza. Politistii romani din Bihor si Suceava au descoperit, la sfarsitul saptamanii trecute, o retea care intermedia obtinerea de pasapoarte romanesti false, pentru cetatenii ucraineni. Alarma a fost data cand, la PCTF Bors, s-au prezentat Vaskan Anzhela, 33 de ani, si Heorhitsa Fedir, 30 de ani, ambii cetateni ucraineni, care aveau pasapoarte romanesti, cu fotografia schimbata. Ucrainenii au declarat ca doresc sa ajunga in spatiul Schengen si, pentru ca nu au reusit altfel, au apelat la un tanar, Calin, din Suceava, care a promis sa le procure toate documentele de care au nevoie pentru a deveni cetateni romani. Calin i-a dus pe cei doi la o complice, pe nume Natasa. Pentru un pasaport, ucrainenii au platit 1.700 de euro, din care 200 reveneau Natasei, 700 lui Calin iar restul falsificatorului. Ofiterii specializati din structurile de informatii ale MI au intrat imediat pe fir. Ei au aflat ca "cheia" afacerii o reprezenta o anume "tanti Coca", 67 de ani, din Suceava. Identificata a fi Domnica Dzimninschi, tanti Coca avea in locuinta un intreg arsenal folosit la falsificarea oricaror documente, de la certificate medicale la diplome de licenta, acte de identitate, pasapoarte si cate altele. In locuinta femeii au fost gasite si pasapoartele originale, eliberate de autoritatile din Ucraina, ale lui Fedir si ale Anzhelei. Politistii au ridicat, de asemenea, din locuinta doamnei Coca zeci de inscrisuri in alb, stampile si pasapoarte turistice romanesti care urmau sa fie folosite pentru trimiterea peste granita, in Occident, a altor cetateni ucraineni. Tanarul S. Calin si Domnica Dzimninschi au fost dusi sub escorta la Oradea, ei urmand sa fie cercetati de Parchetul Tribunalului Bihor pentru savarsirea infractiunilor de asociere in vederea trecerii frauduloase a frontierei, fals, uz de fals, fals in acte publice si fals privind identitatea. Pe numele celor doi a fost emis mandat de arestare pentru 30 de zile. Dar, reteaua falsificatorilor de pasapoarte romanesti care ajung la cetatenii ucraineni se pare ca este mult mai mare. Ziarele din Kiev atentioneaza ca mii de ucraineni solicita acordarea cetateniei romane. Rubricile unor publicatii care apar in zona Cernauti sunt pline de anunturi prin care rezidentii locali sunt invitati sa depuna asemenea cereri. In aceste anunturi se arata ca detinatorii de pasapoarte romanesti vor avea sansa de a calatori liber in Europa, dupa ce Romania va fi primita in UE. Anunturile respective sunt foarte clare si contin adresele birourilor care se ocupa de procurarea cererilor, numere de telefon. Tuturor celor care pot dovedi ca au locuit in teritoriile ce au apartinut Romaniei inainte de 1940 li se promite - fireste, contracost - cetatenia romana si pasaport pentru a putea calatori liber in spatiul Schengen. Si asta in conditiile in care legea ucraineana nu recunoaste dubla cetatenie. Consulatul Ambasadei Romaniei la Kiev aplica insa legile romanesti. Aceste legi garanteaza, in continuare, cetatenilor romani, care si-au pierdut in diverse imprejurari istorice cetatenia, dreptul de a o reobtine. Pana acum se pare ca peste 300.000 de cetateni moldoveni din Ucraina detin pasapoarte romanesti. Si asa ajung romanii, care de multe ori nu sunt romani, sa sperie Europa. Ucrainenii, se stie, sunt cei care au adus in Romania fenomenul raketilor si al killerilor platiti. Ingaduinta noastra privind acordarea cetateniei romane la gramada sau prin intermediul unor retele infractionale ne poate costa scump. Incuibarea in spatiul Schengen a unor grupari criminale de aiurea, dar cu identitate romaneasca, poate atrage oricand suspendarea vizelor pentru cetatenii romani. Cu tiganii care i-au stresat pe vestici pentru ca cerseau sau erau ciorditori am scapat ieftin. Dar daca raketii ucraineni "deghizati" cu acte oficiale in cetateni romani se dedau la talharii sau comit cateva crime, este tot ce trebuie ca la prostul renume, pe care oricum il avem, sa se adauge alte reactii negative puternice fata de Romania, de natura sa anuleze toate eforturile din ultimii ani pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Elevii romani - medaliati cu aur si argint

Elevii romani au castigat o medalie de aur si una de argint la Olimpiada Internationala de Soft Educational desfasurata intre 2 si 8 noiembrie 2002 in Georgia. Gemenii Razvan si Bogdan Hobeanu de la Liceul "Lahovari" din Ramnicu Valcea au primit pentru proiectul lor comun medalie de argint, iar Florin Anton de la Liceul de Informatica din Iasi a fost medaliat cu aur. Elevii romani au dovedit ca au si idei de usurare si eficientizare a predarii, invatarii si evaluarii. Ei au fost intampinati sambata seara, pe aeroport, de ministrul Ecaterina Andronescu.

Prima actiune a PNA in judetul Hunedoara - un esec

Purtatorul de cuvant al Parchetului National Anticoruptie (PNA), Gabriela Neagu, a declarat, ieri, faptul ca nu se confirma acuzatiile aduse sefului Biroului Pasapoarte din Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei (SEIP) Hunedoara, inspectorul principal Eugen Tod. "In acest moment nu se confirma acuzele care i-au fost aduse domnului Tod. Au fost niste informatii false, care ne-au condus pe o pista falsa. In acest caz sunt arestati Emil Bicu si Nicu Bicu, iar Dan Viorel Plic a fost dat in urmarire pe tara. Ei sunt acuzati ca au pretins diverse sume de bani de la diferite persoane, carora le promiteau ca vor interveni pentru a le procura acte de evidenta informatizata a persoanei. Unul dintre ei a afirmat ca banii i-ar fi dat inspectorului principal Eugen Tod. De fapt, de aici s-a creat si legatura cu domnul Tod, fiindca era vorba de seful Biroului Pasapoarte. Cercetarile PNA continua, iar in momentul cand ele vor fi finalizate, vom veni cu un comunicat de presa care va privi si persoana domnului Eugen Tod", a declarat purtatorul de cuvant al PNA. In 30 octombrie, echipa condusa de un procuror al PNA l-a ridicat din fata sucursalei Bancii Romane de Dezvoltare din Deva pe inspectorul principal Eugen Tod si l-a dus la sediul SEIP Hunedoara, pentru audieri si declaratii. Seful Biroului Pasapoarte a fost instiintat ca impotriva sa s-a inceput urmarirea penala, fiind acuzat de trafic de influenta. Tod era acuzat ca, in decursul acestui an, la doua date nespecificate, ar fi primit 1.500 si, respectiv, 3.000 de dolari, pentru a influenta favorabil o sentinta data de instanta unei persoane. Dupa audieri, Tod a fost cercetat in stare de libertate, insa procurorii i-au luat telefonul mobil si cheile masinii.

Doi fosti functionari ai WEST BANK - arestati pentru abuz in serviciu

Doi fosti functionari ai Sucursalei Bucuresti a WEST BANK Arad au fost arestati de procurorii Parchetului Curtii Supreme de Justitie, ne-a informat ieri Biroul de presa al Ministerului Public. Ex-directorul sus-numitei sucursale, Florian Berbec, si fostul sef al serviciului tranzactii internationale din aceeasi banca, Petre Predescu, au fost arestati, luni seara, sub acuzatia de abuz in serviciu, potrivit purtatorului de cuvant Gabriela Neagu. In sarcina acestora, anchetatorii au retinut ca la 24 octombrie 2000 ei, folosindu-se de calitatile pe care le aveau, "au emis o scrisoare de garantie bancara, cu incalcarea normelor legale, in favoarea firmei TOEPFER INTERNATIONAL din Germania si in beneficiul firmei GMT AGRO INTERNATIONAL SRL, pentru suma de 2,5 milioane de dolari". "S-a stabilit ca scrisoarea de garantie a fost emisa cu trei zile inainte de incheierea contractului pe care il garanta, a fost semnata de persoane care nu aveau acest drept si s-a eliberat pentru o suma mai mare de 20% din capitalul social al bancii, contrar normelor impuse de Banca Nationala a Romaniei", se arata in comunicatul de presa remis redactiei noastre. Cei doi au primit cate 30 de zile de arest preventiv.

Presedintele Iliescu riposteaza pe loc

urtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Corina Cretu a replicat presedintelui Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, Radu Podgorean, declarand ca este "uimita" ca acesta nu cunoaste atributiile constitutionale ale sefului statului. "In discursul sau de dupa Parlament ca si in toate declaratiile sale de dupa invitarea Romaniei in NATO dl. presedinte Iliescu a multumit tuturor partidelor post-decembriste, aratand clar ca este meritul intregii clase politice romanesti, a societatii romanesti. Aceasta a fost si este pozitia constanta a dl. Iliescu. Nu este treaba sefului statului sa acorde calificative pentru un partid parlamentar sau pentru un grup parlamentar, lucru pe care il poate face de altfel doar electoratul", a spus vocea presedintelui Romaniei, Corina Cretu. Ea s-a declarat surprinsa de afirmatia lui Podgoreanu potrivit careia Ion Iliescu "nu a fost partizanul PSD". "Sigur ca acum, in calitatea pe care o are de sef al statului nu poate fi partizanul nici unei forte politice, dar as vrea sa-i reamintesc lui Podgoreanu, care personal nu stiu unde era si ce facea in primii ani de dupa Revolutie, ca dl. Iliescu a fost fondatorul acestui partid si nu cred ca merita sa intru in polemica cu dansul in legatura, cu contributia d-lui presedinte Iliescu la dezvoltarea acestui partid. Dar, in orice caz, dl. Podgoreanu este deputat si datorita presedintelui Iliescu", a spus Corina Cretu. Purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale a adaugat: "Faptul ca Ion Iliescu a accentuat in discursul sau ideea ca lupta impotriva coruptiei este o prioritate a actiunii politice post-Praga, nu inseamna altceva decat ca a dat glas unei stari de insatisfactie existente la nivelul societatii romanesti, dar si la nivelul partenerilor Romaniei".

Tarifele taximetrelor - vizibile de la 5 metri

Taximetristii sunt pe cale de a fi obligati sa-si doteze masinile cu aparate de taxat extrem de sofisticate - (acestea urmand sa aiba memorie fiscala, sa poata programa antetul bonului pentru client si sa realizeze valoarea prestatiilor realizate) - sa-si vopseasca masinile intr-o culoare standard, stabilita de Consiliile locale, si sa afiseze tariful, astfel incat acesta sa fie vizibil de la 5 metri. Camera Deputatilor a adoptat, ieri, fara nici un fel de controverse, legea initiata de deputatul PSD Ioan Bivolaru privind transportul in regim de taxi, care prevede si ca taxiurile sa fie marcate cu "o banda dubla, tip sah". Consiliile locale vor mai putea limita numarul de autorizatii pentru firmele de taximetrie, in functie de o serie de criterii, printre care gradul de poluare si aglomeratia in trafic.

Liderii sindicali ai drumarilor fac greva foamei

Federatia Sindicala Drumuri Judetene si-a inceput actiunea de protest anuntata in urma cu doua saptamani, liderii judeteni ai federatiei intrand in greva foamei, la Deva. La primele ore ale diminetii, s-au prezentat la sediul sindicatului liderii din Hunedoara, Mehedinti, Maramures, Satu Mare, Calarasi, Valcea, Buzau, Prahova, Tulcea, Braila, Arad, Constanta si Harghita si se asteapta venirea altor cinci reprezentanti din alte judete. Desi in judetul Hunedoara a avut loc o intalnire tripartita, intre sindicate, patronat si reprezentanti ai Ministerului Transporturilor, promisiunile nu au fost onorate si nu li s-au solutionat revendicarile, cu toate ca nici una dintre acestea nu era de natura salariala. Ca urmare a blocajului financiar si a gradului redus de colectare a taxei de drum, fondurile pentru executarea unor lucrari de reparatii capitale si modernizare (2.000 de miliarde lei) au fost intr-o prima faza blocate pana la o viitoare rectificare bugetara, iar ulterior reduse cu 700 de miliarde lei. "In cazul in care, in timp ce noi ne aflam in greva foamei, vor cadea primele zapezi, le-am cerut drumarilor sa efectueze lucrarile de deszapezire si sa nu intre in greva. Nu stim insa in ce masura vor putea face acest lucru, pentru ca sunt judete in care drumarii nu mai au nici macar motorina pentru utilajele de deszapezire", a declarat liderul FSDJ Hunedoara, Marius Vintila.

Azil pentru copiii strazii inaugurat de "Nasul" Mihailescu si prefectul Capitalei

Primaria sectorului 3 al Capitalei a inaugurat ieri, impreuna cu prefectul Capitalei, Gabriel Oprea, secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu si ministrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului, Gabriela Coman, al doilea Adapost de zi si noapte pentru copiii strazii din Bucuresti. Azilul "Casa Noastra", intins pe o suprafata de 500 de metri patrati, are o sala de mese, cinci dormitoare, cabinet medical, vestiare si trei grupuri sanitare. Investitia a fost de aproximativ 3 miliarde de lei, fondurile fiind asigurate de la bugetul local (28.000 de dolari) si Banca Mondiala (100.000 de dolari). "Grupul tinta al programului, sustinut si de UNICEF, este reprezentat de adolescenti si tineri care accidental sunt plecati de acasa. Ei vor putea locui in centru cateva saptamani, pana in momentul in care familia naturala este dispusa sa ii preia sau, daca este vorba de cazuri repetate, ma gandesc la cei "veterani", carora le place sa fie vedete, vor fi trimisi dupa 15 zile in centre de plasament in grija asistentilor maternali", a declarat Serban Mihailescu, secretarul general al Guvernului. In "Casa Noastra" se estimeaza primirea a 20 de copii pe luna si minim 200 pe an. Prefectul Gabriel Oprea a remarcat ca noul sediu social se inscrie "perfect" in strategia promovata de Prefectura Bucuresti de depistare a copiilor strazii, in vederea scolarizarii si integrarii lor sociale. "Acestor copii defavorizati trebuie sa le oferim sansa integrarii in societate. Pentru Romania, cea mai importanta investitie trebuie sa fie si este in copii", a mai spus prefectul Oprea. Prin programul guvernamental se vor mai construi doua adaposturi pentru copiii strazii in sectoarele 4 si 5. In a doua jumatate a lunii decembrie ar trebui sa fie dat in functiune Adapostul de zi si noapte al Primariei sectorului 5.

Postasii ies in strada

Maine, postasii vor picheta prefecturile judetene si sediul Guvernului, urmand ca, in cazul in care nu vor obtine rezolvarea revendicarilor, saptamana viitoare sa organizeze miting si mars pe strazile Capitalei. Principalele nemultumiri privesc reducerea numarului de angajati si blocarea fondului de salarii al Companiei Nationale Posta Romana, masuri impuse prin HG 1213 din 11 noiembrie 2002. De fapt, actul normativ incriminat nu face decat sa prelungeasca prevederile unei alte hotarari de guvern emise in 2001 prin care se limitau numarul de angajati si salariile in societatile cu capital de stat care inregistrau datorii. Pe motiv ca Posta nu are nici o datorie si nici nu primeste vreun ban subventie de la stat, postasii au contestat limitarile impuse de Guvern si au intrat in greva. Dupa numai doua ore de greva, Ministerul Finantelor a sters Posta de pe lista societatilor monitorizate si a acceptat stabilirea fondului de salarii prin negociere directa sindicate-administratie. Dupa cum se vede, intelegerea n-a durat prea mult. "Este ilogic - ni se cere prin lege sa diminuam numarul de salariati, in conditiile in care avem nevoie disperata de forta de munca. La Bucuresti, de exemplu, din normare a reiesit ca sunt necesari 4.500 de oameni, noi lucram cu 4.100 si ni se cere sa concediem inca 100! Ajunge sa lucreze un om doua norme, pe 2.000.000 de lei - bataie de joc! Mai mult, fara sa se oboseasca sa intrebe sindicatul, conducerea Postei a hotarat sa concedieze 170 de oameni angajati ai serviciului de paza. Conform contractului colectiv de munca, respectivii ar fi trebuit sa beneficieze de niste cursuri de recalificare, de consultanta privind reintegrarea... Nimic nu a fost respectat. Li s-au oferit doua solutii - intrarea in somaj propriu-zis sau angajarea la o firma privata de paza, unde se lucreaza peste media legala, pe un salariu de mizerie", a declarat ieri Mariana Kniezner, presedinta Sindicatului de posta Bucuresti.

Trenurile vor fi rebotezate: locale, inter-regio si inter-city

Romania va avea in viitor doar trei tipuri de tren: inter-city, care va circula pe aproape toate directiile de mers, inter-regio, care va inlocui rapidele si acceleratele, si trenurile locale, care vor substitui trenurile personal", a precizat Bota, directorul general al Societatii CFR Calatori. Incepand cu luna ianuarie 2003, CFR Calatori va introduce in circulatie automotoare care vor opera, intr-o prima faza, pe rutele Bucuresti-Pitesti-Craiova, Bucuresti-Urziceni-Iasi, Craiova-Brasov, pe Valea Oltului si Cluj-Oradea-Timisoara. Numarul rutelor se va mari pe masura ce in dotarea companiei vor intra noile automotoare fabricate de Siemens. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei doreste sa doteze CFR cu 224 de automotoare, pana in anul 2010.

Ocrotirea copiilor aflati in dificultate - o problema prioritara in Prahova

Copilaria, cu miros de castane coapte si surprize ascunse in sertarul bunicii, e locul aproape sacru in care toti ne intoarcem pe furis, macar in vis, uitand de grijile unei vieti grabite si uneori prea impovarate de griji. Pentru unii insa, venirea pe lume e inceputul unui cosmar. Abandonati prin spitale, prin gari sau prin gropi de gunoi, aruncati intr-o lume in care n-au cerut sa se nasca, de catre parinti inconstienti sau neputinciosi, prea multi copii ingroasa statisticile nedreptatii. Dar chiar si pentru ei trebuie sa existe speranta si "ferestre deschise spre soare". in judetul Prahova, numarul copiilor institutionalizati se ridica, in momentul de fata, la 706. in aparenta, cifra este mare, insa, tinand cont ca numarul lor a scazut, in numai un an, cu aproape 300, arata ca lucrurile se indreapta pe un fagas normal. Mediatizarea intensa a metodelor de preventie, politica dusa de organele statului pentru reintegrarea in familii a copiilor abandonati, aplicarea unor programe de consiliere au facut ca acest fenomen sa nu ia o amploare alarmanta. Pe de alta parte, conditiile de viata din centrele de ocrotire s-au imbunatatit, facand ca acesti copii sa duca o viata normala. Serviciul public specializat din judetul Prahova - Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului - coordoneaza activitatea a 9 centre de plasament: Complexul de Servicii Comunitare "Sf. Andrei" din Ploiesti si centrele din Baicoi, Sinaia, Valenii de Munte, Campina, Breaza, Nedelea, Filipestii de Targ si Plopeni. Cu varste cuprinse intre numai cateva luni si 18 ani, copiilor aflati sub ocrotirea statului li se ofera sansa unei vieti normale, educatie, caldura unui camin. Pana de curand, multe din locurile in care traiau acesti copii ai nimanui, sanatosi sau cu diferite grade de handicap, erau privite ca niste fortarete ale mizeriei. in urma cu numai trei ani, centrul de la Tatarai provoca un imens scandal in presa romana, ecourile fiind resimtite in ziarele si canalele de televiziune din strainatate. O faima aproape la fel de proasta o avea si centrul de plasament de la Busteni. Anul acesta, ambele unitati au fost inchise, copiilor oferindu-li-se alternativa unui trai decent, in unitati moderne de ingrijire. Preocuparile Directiei Generale Judetene pentru Protectia Copilului nu s-au rezumat numai la institutionalizarea propriu-zisa, creand servicii complexe de ingrijire si consiliere. Astfel, in cadrul Complexului de Servicii Comunitare "Sf. Andrei" din Ploiesti functioneaza, pe langa centrul de plasament pentru copilul cu handicap neuro-psiho-motor sever, si un centru de reabilitare/recuperare, care asigura servicii complexe de reabilitare - educationale, terapeutice, de consiliere - pentru copiii cu deficiente neuro-psiho-motorii si pentru familiile acestora, Serviciul de Consiliere si Sprijin pentru Integrare/Reintegrare familiala a copiilor cu handicap aflati in dificultate, care asigura copiilor ingrijire, consiliere, programe educative si distractive pe timpul zilei in vederea mentinerii acestuia in familia naturala, precum si Centrul de Primire in Regim de Urgenta. Aici se asigura pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 0 si 2 ani, aflati in situatie de risc - nou-nascuti abandonati in maternitate, copii abuzati, maltratati sau neglijati de familia naturala sau ai caror parinti nu le pot asigura cresterea in familia naturala, independent de vointa lor - ocrotirea pana la identificarea unei masuri alternative de protectie. O alta preocupare a DGJPC Prahova o constituie dezvoltarea unor servicii complementare destinate sa raspunda nevoilor specifice copiilor aflati in dificultate si familiilor acestora. Astfel, la Centrul de primire si ingrijire de zi Ploiesti se asigura pentru copiii primiti in regim de urgenta gazduire pana la stabilirea unei masuri de protectie, iar pentru cei proveniti din familii defavorizate social si pentru copiii strazii, servicii de ingrijire de zi. in cele doua centre maternale se asigura, pe o perioada determinata, ocrotirea cuplurilor mama-copil aflate in situatie de risc. Tot in cadrul acestui program functioneaza, in cadrul Spitalului de Obstetrica si Ginecologie Ploiesti, un cabinet de consiliere pentru monitorizarea femeii gravide si prevenirea abandonului nou-nascutului. Centrul de Resurse si Asistenta Sociala Valenii de Munte ofera servicii de informare si resurse in domeniul protectiei copilului, asistenta sociala, pregatire si sprijinire in vederea integrarii copilului in familie, asistenta si sprijin pentru tinerii aflati in dificultate, consiliere si sprijin pentru parinti. Centrul de ingrijire de Zi Valenii de Munte asigura, pentru copiii proveniti din familii defavorizate social si copiii strazii, servicii de ingrijire de zi. De asemenea, exista o retea de aproximativ 300 de asistenti maternali profesionisti, care asigura, prin activitatea pe care o desfasoara la domiciliul lor, cresterea, ingrijirea si educarea copiilor aflati in dificultate. La nivelul acestei institutii s-au dezvoltat mai multe tipuri de servicii destinate solutionarii problematicii copilului aflat in dificultate. Este vorba de Serviciul Protectie de tip rezidential si sprijin al reintegrarii sociale a copilului aflat in dificultate si delincvent (care asigura monitorizarea copiilor protejati in centrele de plasament, precum si reevaluarea periodica a acestor cazuri, in vederea reintegrarii copilului in familia naturala sau largita si a reintegrarii socio-profesionale a tinerilor care au implinit varsta de 18 ani si care parasesc sistemul de protectie), Serviciul Prevenire abandon, monitorizare si sprijin al femeii gravide (realizeaza monitorizarea femeilor gravide cu risc crescut de abandon al copilului, precum si a copiilor abandonati in maternitate), Serviciul Protectie de tip familial (care identifica, pentru copiii aflati in dificultate si pentru cei cu dizabilitati, familii sau persoane care sa le asigure ingrijirea), Serviciul Asistenti maternali (identifica si evalueaza persoanele apte, in conditiile legii, de a ingriji la propriul domiciliu copii aflati in dificultate, Serviciul Protectia copilului delincvent si a copilului strazii, Serviciul de Evaluare complexa a copilului, Serviciul Prevenire a abuzului impotriva copilului (care asigura interventia in caz de urgenta in cazurile copiilor abuzati), Serviciul Protectie si ingrijire de zi copii scoli speciale Ploiesti, Serviciul Monitorizare si Sprijin al copilului pentru exercitarea drepturilor sale, Biroul Relatii Publice si Serviciul Secretariat. Evaluarea si reevaluarea periodica a cazurilor identificate de copii aflati in dificultate si de copii cu dizabilitati, din toate cele 100 de localitati ale judetului, in vederea prezentarii Comisiei pentru protectia copilului a propunerilor de instruire, schimbare sau revocare a masurilor de protectie reprezinta un obiectiv principal al activitatii asistentilor sociali. La nivelul judetului Prahova exista 9 organisme private autorizate, care asigura protectia copilului aflat in dificultate, a caror activitate este monitorizata de catre Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului: Organizatia Umanitara Concordia, din Ploiesti, Asociatia de Binefacere non-profit Bethezda, din comuna Bucov, Asociatia "Iubiti Copiii", Fundatia "Speranta Copiilor" si Asociatia "Casa Sperantei", toate trei din Campina, Asociatia "Pro-Vita pentru nascuti si nenascuti" din Valenii de Munte, Societatea "Reach International", din comuna Scorteni, Asociatia "Heaven for Children, din comuna Brazi si Asociatia "Rovahand", din Ploiesti. Primele opt asigura protectia copilului in casute de tip familial pentru un numar de 348 de copii, iar Asociatia "Rovahand" desfasoara activitati de recuperare a persoanelor cu handicap ce prezinta cerinte educationale speciale in vederea tratarii, reabilitarii, educatiei si integrarii sociale. De o importanta deosebita sunt proiectele derulate de Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului, cu sprijinul direct al Consiliului Judetean Prahova si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie. Unul dintre acestea, denumit sugestiv "Ferestre spre soare" este o alternativa la tipul clasic de institutionalizare, prin cresterea copiilor intr-un mediu familial. Astfel, au fost construite patru casute tip vile, la Brebu, Izvoarele si Secaria, cu o capacitate de 56 de locuri, pentru copii din centrele de plasament. Pana in prezent au fost date in folosinta trei dintre ele, doua la Brebu si una la Izvoarele, urmand ca cea de la Secaria sa fie inaugurata la sfarsitul anului. in aceste case, copiii se afla in grija unor familii si a unor instructori, traind in conditii din cele mai bune, invatand la scolile din comune si fiind total integrati in viata sociala a comunitatii. Acest proiect a stat la baza inchiderii Centrului de Plasament Busteni. Un alt proiect este "Copiii mai intai", prin dezvoltarea de servicii alternative de protectie a copilului, vizand dezinstitutionalizarea unui numar de 40 de copii cu cerinte educationale speciale din Centrele de plasament nr. 2 Valenii de Munte si Filipestii de Targ si protejarea lor in cadrul retelei judetene de asistenti maternali, proiect care a stat la baza inchiderii Centrului de plasament nr. 2 Valenii de Munte. "impreuna impotriva abuzului asupra copilului" este un proiect initiat impreuna cu USAID, World Learning si care a urmarit implicarea structurilor comunitatilor locale in activitatea de prevenire, limitare si eradicare a fenomenului de abuz asupra copilului prin adaptarea unui model american de interventie - cel al comitetelor consultative comunitare, la specificul societatii romanesti. Proiectul se desfasoara in prezent in colaborare cu Prefectura si Consiliul Judetean Prahova, prin promovarea unor programe de sensibilizare si constientizare a opiniei publice cu privire la fenomenul de abuz si neglijare a copilului prin intermediul unei echipe mobile. Exista, de asemenea, un proiect care urmareste asigurarea serviciilor pentru copiii cu handicap neuro-psiho-motor din Complexul de Servicii Comunitare "Sf. Andrei" Ploiesti - "infiintarea unor servicii comunitare pentru a asigura, intr-un mediu familial, bunastarea copiilor cu handicap institutionalizati aflati in situatie de risc din judetul Prahova" (Programul CHILDNET - USAID, WORLD LEARNING, ANPCA, avand ca partener FUNDATIA SERA ROMaNIA). La fel de important este proiectul "Dezvoltarea capacitatii institutionale a serviciilor publice specializate pentru protectia copilului in vederea combaterii celor mai grave forme de munca a copiilor", in parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie si cu autoritatile publice, precum si cel de "Reintegrare a copiilor in familia naturala prin acordarea de ajutoare financiare". "Promovarea protectie in mediul familial a copiilor aflati in dificultate", in parteneriat cu Fundatia "Copiii Lumii", este un proiect care are scopul de a promova protectia in mediul familial a acestora. Campania nationala initiata de ANPCA si finantata de Uniunea Europeana prin PHARE - "Casa de copii nu e acasa" - urmareste prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor. Importanta este si crearea Centrului de prevenire si consiliere antidrog, pentru prevenirea fenomenului de abuz si consilierea persoanelor consumatoare de droguri. "Combaterea cersetoriei, vagabondajului, prostitutiei si a altor fapte care afecteaza climatul de siguranta civica in mediul urban" este un alt proiect initiat de Prefectura Prahova si DGJPC, care urmeaza sa incheie parteneriate cu alte institutii publice locale si ONG-uri. imbunatatirea situatiei copiilor de etnie rroma s-a concretizat prin programul "Rromii 2001-2004". Prin intermediul proiectelor realizate de Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului Prahova au fost atrase importante surse extrabugetare de aproximativ 2 milioane Euro, prin programele PHARE, CHILDNET, USAID. Realizarea acestor proiecte a fost posibila cu sprijinul direct al Premierului Adrian Nastase si al ministrului Serban Mihailescu, care coordoneaza direct activitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, precum si al Consiliului Judetean Prahova. Toate acestea reprezinta, pe langa speranta pe care suntem datori sa o dam celor nascuti fara speranta, un alt pas spre civilizatie, spre normalitate.

Se cauta 14 slefuitori de diamante

otalul locurilor de munca vacante in judetul Ilfov este de 608, informeaza Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Ilfov. Oferta este valabila pentru saptamana 25.11.2002 - 30.11.2002, iar informatii suplimentare privind firmele angajatoare si conditiile necesare ocuparii posturilor vacante se pot obtine la sediul central al AJOFM-Ilfov din Bucuresti, Soseaua Oltenitei nr. 35-37, sectorul 4 sau la agentiile locale. Cele mai cautate servicii sunt de: confectioner imbracaminte, 113 locuri libere; agenti de paza, 73 locuri; muncitori necalificati, 69 locuri; agent de cercetare stagiar, 58 de locuri; tractorist, 42 de posturi si tamplari, 17 locuri de munca. Ca o curiozitate, au fost inregistrate de AJOFM-Ilfov nu mai putin de 14 locuri de munca libere in meseria de slefuitori de diamante

"1 Decembrie", portul fara apa

O mlastina puturoasa din care se itesc ici-colo ochiuri de apa noroioasa ce-ti vin pana la genunchi, imprejmuite de stuf si papura uscata. Cloaca se afla pe fundul unui bazin de beton armat, adanc de doisprezece metri, lung de vreo cinci sute si lat cat un teren de fotbal cu deschiderea spre sud, in Arges. De cele trei cheiuri, complet finisate, atarna colaci de acostare, iar deasupra, pe platformele de ciment, sunt incastrate sinele pe care ar fi trebuit sa mearga macaralele portuare si racordurile de cale ferata care duc pana la Jilava. Pe docul dinspre est se inalta contorsionate cateva buncare de ciment abandonate. La nord, pe latura mica, in locul unde trebuia sa fie capitania, e un maidan denivelat plin de balarii si gunoaie menajere. Doar pe margine se mai zaresc, strambe, cateva bare de fier forjat, ramasite ale balustradei pe care s-a sprijinit Ceausescu de 23 august '89, atunci cand a vizitat santierul. Era ultima oara cand o oficialitate a dat atentie locului. Portul 1 Decembrie, fost 30 Decembrie pe stil vechi, este singurul port din Romania, si poate chiar din lume, fara apa. Unde ar fi trebuit sa se inghesuie remorcherele, salandele, slepurile, gabarele si micile cargouri de marfuri generale ce urmau sa aprovizioneze Capitala, fojgaie acum doar serpii si sobolanii de apa. "Mai vin unii toamna sa impuste bizami, pentru blanita", spune Marin Mos, unul dintre cei trei paznici ai portului neterminat. Lucreaza 24 cu 48. Adica, doua zile e liber si o zi se odihneste. Ce naiba sa pazeasca, ca de furat nu mai e nimic! Au fost doua macarale, da' le-au taiat si le-au vandut la fier vechi, ca nici cabluri nu aveau. Doar niste pompe ruginite, pe care nici tiganii nu se-ncumeta sa le ciordeasca de grele ce sunt, cam o tona fiecare. Mos doarme intr-o baraca muncitoreasca de tabla si vegheaza un depozit incuiat si sigilat plin de echipament nefolositor pentru ecluzele care ar fi trebuit sa jaloneze canalul Bucuresti-Dunare la Varlam, Budesti, Gostinari si Oltenita. De-o saptamana, le-a taiat curentul si se-ncalzesc cu lemne culese de pe malurile Argesului. Distractia e ca lemne sunt in magazie, dar au incuiat-o sefii de la Bucuresti si n-au cum s-ajunga la ele. Mos a fost sef de depozit pe vremuri, in '81, cand s-a angajat la Administratia Canalului, unul din cei douazeci de mii de insi care au trudit la ultima ambitie a lui Ceausescu. Acum e doar paznic la nimic. "Daca s-ar munci nemteste, in doi ani l-am da gata! Romaneste...", sughite Mos, proaspat iesit din tura, dup-o gura de coniac cu gust de plastic, d-ala de patruj' de mii jumatea. Are-un ghimpe in suflet: "Ce-a vrut, dom'le, Iliescu sa zica de Anu' Nou din '90 cu chestia aia "bazaconie faraonica"? Cica: "Sunt impotriva acestei lucrari aberante, costisitoare si neprofitabile"", recita pe dinafara Mos din primul discurs televizat al presedintelui. E ofticat la culme. Dupa inca o cinzeaca isi aduce aminte si de niste francezi care prin '91 au inspectat canalul si portul 1 Decembrie. Oamenii lui Cousteau. "Trebuie ca sunteti prea bogati daca va permiteti sa terminati lucrarea asta". De dupa o balastiera dezafectata se napusteste pe-o caruta cu tigani, intr-o larma asurzitoare o haita, de vreo cinspe caini. In frunte e Gaina, o catea chioara ce conduce grupul de patrupede. A chiorat-o Gogu, cocosul poiatei lui Mos, care, dupa ce Gaina i-a mancat o puica din harem, a batut-o pe biata catea de-a zapacit-o si a lasat-o si-ntr-un singur ochi. De vreo cinci ani deci, suveran absolut al platformei portuare de la patru dimineata si pana la asfintit e Gogu, zis si Gogu Ginecologu'.

Mutu: "Viitorul meu este la Parma"

Atacantul roman Adrian Mutu a declarat ca viitorul sau ca fotbalist este la echipa AC Parma, informeaza site-ul oficial al clubului parmegian. Invitat la emisiunea "Calcio&calcio", transmisa de postul Teleducato, Adrian Mutu a declarat ca nu este interesat de informatiile potrivit carora va fi transferat de la AC Parma. "Astfel de informatii nu ma intereseaza. Viitorul meu este la Parma si nu ma grabesc sa parasesc aceasta echipa", a spus Mutu. Atacantul roman a adaugat ca spera ca intr-o zi sa fie un lider de echipa la fel ca si Antonio Benarrivo. "Eu, lider ca Benarrivo? El este un mare jucator care a facut multe pentru Parma si pentru suporteri. Sper ca voi putea sa fiu la fel ca el", a spus Adrian Mutu.

Chivu lauda Valencia

Prima etapa din Champions League, faza a doua a grupelor, programeaza in aceasta seara doua meciuri "tari", AS Roma-Arsenal si Valencia-Ajax. Desi prima intalnire este considerata derby-ul serii, prin prisma numelor care se intalnesc, PRO TV va transmite in direct, de la ora 21,45, meciul de la Valencia, singurul in care avem ocazia sa vedem evoluand un roman. Cristi Chivu, capitanul olandezilor, este singurul dintre cei trei romani din Champions League care joaca efectiv, in conditiile in care Lobont, coechipierul sau de la Ajax, este in refacere dupa o accidentare, iar Denis Serban prinde foarte rar lista de rezerve a celor de la Valencia. Despre meciul din aceasta seara, Chivu nu a avut prea mult de spus, dar a tinut sa-i laude pe spanioli, spunand ca sunt, de departe, favoriti mai ales ca ei au jucat de doua ori in ultimii trei ani finala Champions League. "Dar, mai spune internationalul roman, Ajax nu are nimic de pierdut, asa ca orice rezultat e posibil". In celelalte meciuri ale serii sunt de urmarit cele doua dueluri anglo-italiene, adica AS Roma - Arsenal, respectiv Newcastle - Internazionale, precum si meciul de la Leverkusen, dintre Bayer si Barcelona,

Pete Sampras, tata pentru prima oara

Tenismanul american Pete Sampras a devenit, joia trecuta, tata, potrivit purtatoarei de cuvant a actritei Bridgette Wilson, sotia americanului. Bridgette, care a jucat in filmele "Stiu ce-ai facut asta-vara" si "Last Action Hero" si este de doi ani partenera de viata a celui considerat cel mai bun jucator de tenis din toate timpurile, a nascut intr-o clinica din Los Angeles. Numele baiatului va fi Christian Charles.

Radoi, dorit de Inter

Conducerea clubului Internazionale Milano doreste sa-l achizitioneze pe fundasul roman al echipei Steaua Bucuresti, Mirel Radoi, a anuntat, ieri, cotidianul italian "Corriere dello Sport". Potrivit sursei citate, internationalul roman, in varsta de 21 de ani, este cotat la 3,5 milioane de euro. Radoi ar putea face cuplu la Internazionale, din sezonul viitor, cu Cristian Chivu, care este una dintre prioritatile presedintelui Massimo Moratti.

Rapid il ameninta cu tribunalul pe "Corleone"

Este de neacceptat pozitia domnului Dragomir, care a spus ca arbitrul Viorel Anghelinei a viciat rezultatul, clasamentul si campionatul si ca nu a vazut faza din cauza banilor si a coruptiei", a spus ieri directorul de imagine al Rapidului, Cristi Costache, referindu-se la acuzele pe care presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, le-a adus dupa partida Rapid-FC National."Declaratia lui este neclara, asa ca noi i-am solicitat sa-si mentioneze pozitia in mod clar in legatura cu aportul Rapidului la greseala lui Anghelinei", a adaugat Costache, subliniind ca, in cazul in care nu are dovezi prin care sa-si justifice pozitia, "atunci noi l-am putea da in judecata sau am putea face sesizari la organele abilitate". "Dragomir poate fi luat la raspundere, asa cum se intampla si cu antrenorii sau alti oameni de fotbal care fac asemenea declaratii", a mai spus directorul de imagine al "visiniilor". In legatura cu atacurile directorului executiv al lui Dinamo, Cristi Borcea, la adresa echipei lui Mircea Rednic, mai ales dupa meciul de duminica cu FC National, oficialii giulesteni prefera sa se abtina si sa nu comenteze declaratiile acestuia, cum ca Rapid ar fi favorizata de arbitri. "Dinamo ne inteapa de cate ori prinde ocazia, iar daca noi facem la fel, ne acuza de lipsa de fair-play. Si noi avem aici un caine, Borcica, care latra si nu-l baga nimeni in seama, iar uneori mai vine si batut", a spus antrenorul secund al Rapidului, Maria Rada, care crede ca, prin aceste declaratii, "cainii" vor sa se justifice pentru jocul slab din ultima vreme. In ciuda acestor atacuri indreptate asupra echipei sale, antrenorul Mircea Rednic nu se gandeste decat la meciul de azi cu FC Arges, din optimile de finala ale Cupei Romaniei. In acest sens, giulestenii, care vor sa-si apere trofeul castigat in sezonul trecut, spera sa nu aiba surprize in partida care se va disputa la Ploiesti, cu incepere de la ora 13. "Cred ca suntem favoriti, dar un meci de cupa nu se compara cu unul de campionat si prin urmare sansele sunt egale", a spus secundul Marian Rada, adaugand ca Rapid nu poate conta azi pe Sabau si Godfroid.

Campionii mondiali de la Debrecen si-au reluat antrenamentele

Luni seara, timp de doua ore, Marius Urzica, Marian Dragulescu, cei doi campioni mondiali, si gimnastele Oana Ban si Oana Petrovschi, medaliate cu argint, s-au numarat printre vedetele spectacolului de gala pus in scena de organizatorii CM de la Debrecen. Imediat ce show-ul de doua ore a luat sfarsit, cei patru, insotiti de antrenorii Octavian Belu si Aurelian Georgescu, s-au urcat in autocar si au plecat spre tara. Prima escala a fost facuta la Deva, unde au coborat fetele si Belu, baietii continuandu-si drumul spre Bucuresti. "In jurul orei 11 am ajuns acasa", a declarat Marian Dragulescu, care a fost asteptat de parintii sai, veniti special de la Calugareni ca sa-l vada. A fost, insa, o vizita foarte scurta pentru ca, dupa cateva ore de odihna, Dragulescu s-a indreptat spre sala de antrenamente, unde se gaseau si Urzica si Ioan Suciu, cei trei gimnasti urmand a fi prezenti la sfarsitul acestei saptamani la Stuttgart, la finala Cupei Mondiale. "Ne-am antrenat, deja, aproape doua ore", a precizat "Marocanul", "iar maine (azi - n.r.) avem doua antrenamente, primul la ora 9.30". Aceasta graba a gimnastilor nostri este explicabila daca ne gandim ca maine dimineata ei pleaca in Germania pentru a concura la ultima competitie importanta a acestui an competitional.

Patzaichin nu si-a dorit statuia

"Cu siguranta aceasta va fi o zi de neuitat pentru mine", a declarat, ieri, Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a avut Romania vreodata, in momentul in care era dezvelita statuia sa, dupa care a continuat: "Initial, am fost rezervat cand am aflat ca se intentioneaza sa mi se faca o statuie, deoarece sunt adeptul unei existente mai modeste. Dar cu timpul am inteles mesajul acestui gest, si anume acela ca tinerii au nevoie de modele". De ieri, tinerii sportivi dinamovisti, si nu numai, pot sa vada la intrarea in Parcul Sportiv Dinamo o statuie de bronz, de 3,4 m inaltime, realizata de sculptorul Alexandru Papuc, reprezentandu-l pe Ivan Patzaichin, cel care, prin cele patru medalii de aur de la J.O. si alte opt obtinute la mondialele de kaiac-canoe, si-a castigat dreptul de a se numara printre cei mai buni sportivi din istoria Romaniei. Patzaichin, in prezent antrenorul lotului olimpic de kaiac-canoe al Romaniei, a fost onorat de catre Marcel Popescu, presedintele C.S. Dinamo, cu "Diploma de excelenta" pentru cei 35 de ani de activitate in cadrul clubului, iar cum, ieri, Patzaichin a implinit 53 de ani, toti cei prezenti, printre care ministrii Georgiu Gingaras si Dan Matei Agathon, precum si Nadia Comaneci, aflata in Statele Unite, au tinut sa-i ureze "La multi ani!".

Steaua si Dinamo se bat pentru un sfert de Cupa

ltimul derby al anului este oferit astazi de Cupa Romaniei, Steaua si Dinamo, cele mai titrate echipe ale fotbalului intern, urmand a-si disputa un loc in sferturile de finala ale competitiei. Ca de fiecare data, ambitiile si orgoliile sunt la inaltime, atat fotbalistii si conducatorii, dar mai ales membrii celor doua galerii dorind victoria cu orice pret in fata rivalilor de-o viata. In consecinta, intalnirea este cotata de organele de ordine ca una cu grad ridicat de risc, masurile de securitate fiind speciale. Pentru a preveni si a stinge din start orice fel de violente intre suporterii stelisti si cei dinamovisti, Jandarmeria va avea efective importante pe stadionul Cotroceni. Cea care se va ocupa de intreaga actiune este Brigada Speciala de Interventie "Vlad Tepes", reprezentantii acesteia comunicand liderilor galeriilor masurile ce vor fi luate. Astfel, suporterii nu vor avea voie sa intre pe stadion cu artificii, petarde, sticle, cutii metalice, bauturi alcoolice sau cu orice obiect contondent. De asemenea, sunt interzise afisarea bannerelor cu caracter rasist, xenofob sau obscen care ar putea incita suporterii echipei adverse. In plus, Jandarmeria a decis ca vanzarea biletelor, care costa 150.000 de lei la tribuna I si 100.000 la tribuna a II-a, sa fie suspendata cu doua ore inaintea partidei, iar comercializarea bauturilor alcoolice in zona stadionului va fi interzisa. In ceea ce priveste jocul, trebuie spus ca cele doua mari rivale vor beneficia de toti jucatorii, in nici una din tabere neexistand indisponibili. Un singur semn de intrebare se ridica asupra stelistului Florentin Dumitru, dar ieri el s-a antrenat normal, Victor Piturca urmand sa il foloseasca titular. Tehnicianul Stelei era ieri increzator in sansa echipei sale de a invinge si elimina pe Dinamo, dar si bucuros ca meciul se disputa pe un teren bun, si nu in mocirla din Ghencea. "Gazonul foarte bun este un avantaj pentru ambele echipe. Este frumos ca un astfel de derby se disputa in optimi, desi este putin cam devreme. Imi pare rau doar ca intalnirea se disputa doar intr-o singura mansa", a declarat ieri Piti. Pentru capitanul Stelei, Mirel Radoi, partida este chiar una capitala: "Cupa Romaniei este singurul trofeu pe care il mai putem obtine in acest sezon, intrucat sansele la titlul de campioana sunt extrem de reduse". In tabara dinamovista, incrancenarea este poate si mai mare, unii dintre jucatori spunand chiar ca isi vor da viata pe teren pentru a invinge Steaua. "Nici nu vreau sa ma gandesc la infrangere. Ar fi cea mai mare dezamagire dupa meciurile cu FC Bruges. E o partida capitala si ne vom da viata pe gazon", a declarat portarul Cristi Munteanu, in vreme ce presedintele Nicolae Badea spune ca "orice rezultat este posibil. Disputele Steaua - Dinamo sunt unice prin traditie si prin forma si valorea pe care au aratat-o de-a lungul timpului cele doua echipe". Partida va fi arbitrata de centralul Cristian Balaj si tusierii D. Lazarescu si Ad. Vidan si va fi transmisa in direct de la ora 19,30 de B1 TV. Drepturile de televizare, vandute de Steaua ca club organizator in schimbul a 20.000 de dolari, au nascut deja discutii, dinamovistii solicitand jumatate din suma. Clubul din Ghencea refuza insa, directorul general MM Stoica spunand ca Steaua a trebuit sa inchirieze cu 12.000 de dolari stadionul din Cotroceni de la FC National. Mai mult ca sigur, litigiul nu va fi solutionat prea curand, federatia urmand sa decida de partea cui e dreptatea.

Croatia se imprumuta pentru a plati salariile intr-o uzina

Guvernul croat a anuntat, ieri, ca a obtinut fondurile necesare pentru a plati salariile a peste 1.500 de salariati de la o uzina siderurgica, care au organizat o miscare de protest in prima parte a saptamanii si s-au incaierat cu fortele de ordine, informeaza Reuters. Viceprim-ministrul Slavko Linic a declarat ca Fondul privatizarii de stat a contractat un imprumut de 16,7 milioane de kuna (2,25 milioane de dolari) de la o banca comerciala locala pentru uzina siderurgica Zeljezara Sisakbank, in timp ce guvernul continua sa caute cumparatori pentru aceasta. Angajatii revoltati de neplata salariilor pentru lunile iulie si august au incercat sa marsaluiasca spre capitala Zagreb, dar au fost opriti de fortele de ordine, mai multi muncitori fiind usor raniti in incaierarea ce a urmat.

Sistemul zonelor defavorizate nu va mai fi utilizat pentru impartirea banilor de la UE

Sistemul zonelor defavorizate nu va mai fi utilizat pentru alocarea de fonduri de la Uniunea Europeana prin programul PHARE 2003, a declarat, la Calarasi, Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Afirmatia oficialului european a fost facuta in contextul in care autoritatile locale s-au plans ca judetul Calarasi, o zona eminamente agrara, a beneficiat de foarte putine fonduri de asistenta din partea UE. Din 1997 si pana in prezent, aceasta asistenta s-a cifrat la doar circa 9,8 milioane euro. Potrivit prefectului judetului Calarasi, principala cauza o reprezinta criteriul de definire a zonelor defavorizate, in speta rata somajului inregistrat. Jonathan Scheele a fost de acord ca acest criteriu nu este intotdeauna relevant, mai ales in zonele cu populatie predominant rurala, si ca ar fi mai bine sa se ia in considerare gradul de ocupare al fortei de munca. In judetul Calarasi acesta este foarte scazut, doar circa 24.000 de persoane fiind inregistrate ca platitori de impozit pe salariu dintr-un total de circa 320.000. Oficialul UE a efectuat ieri o vizita de evaluare a proiectelor finantate de Comunitatea Europeana in judetul Calarasi.

Atentat sinucigas in centrul Ierusalimului

O palestiniana-kamikaze s-a sinucis si a ranit alte peste 50 de persoane, duminica, in centrul orasului Ierusalim, aruncand in aer incarcatura exploziva pe care o avea asupra sa. Potrivit sefului politiei locale, comandantul Micky Levy, in acest atentat "a fost utilizata o incarcatura exploziva de mare putere". El a adaugat ca este posibil ca atacul sa se fi soldat cu mai multi morti, in afara femeii-kamikaze. Sub protectia anonimatului, o alta sursa politieneasca a facut referire la uciderea a doi israelieni si ranirea a 53 de persoane. Explozia s-a produs in apropierea pizzeriei Sbarro, la intersectia strazilor Jaffa si King George, acolo unde un alt atentat, comis in luna august, a provocat moartea a 16 persoane. Atacul respectiv fusese revendicat de Hamas, principala miscare islamista palestiniana. Cartierul in care s-a produs incidentul de ieri este, de obicei, foarte animat duminica. Este pentru prima oara cand o femeie se sinucide intr-un astfel de atac. Israelul l-a acuzat imediat pe presedintele palestinian, Yasser Arafat, declarand ca acesta se face vinovat de acest atentat. "Arafat este vinovat, pentru ca incurajeaza teroristii sa comita actiuni sinucigase", a afirmat purtatorul de cuvant al premierului Ariel Sharon. Acesta s-a referit la declaratiile facute sambata, la Ramallah, de Arafat, care preciza ca doreste sa sfarseasca drept "martir pentru Ierusalim". Mai mult, autoritatile israeliene i-au interzis lui Arafat sa participe la reuniunea ministrilor de Externe ai UE, de astazi, de la Bruxelles. "Arafat nu va putea pleca, deoarece trebuie, mai intai, sa demonstreze ca doreste sa lupte impotriva terorismului si sa-i aresteze pe ucigasii ministrului israelian al Turismului, Rehavam Zeevi", a spus, ieri, purtatorul de cuvant al guvernului israelian. Intre timp, potrivit cotidianului israelian Maariv, emisarul special al Statelor Unite in Orientul Mijlociu, Antonio Zinni, l-a numit pe Yasser Arafat "mafiot" si a folosit cuvinte dure la adresa sefilor fortelor palestiniene de securitate din Cisiordania si Gaza.

Cabinetele de consiliere pot face ce nu fac parintii?

Am reusit sa ma las de fumat cu ajutorul cabinetului de consiliere", spune Catalina, eleva la Colegiul National "Mihai Viteazul". "Cred ca parintii nu mi-au fost niciodata prieteni si confidenti. Sunt foarte fericita ca am cui sa spun amaraciunile mele", adauga o colega a ei. Reusitele inregistrate anul trecut de cabinetele de consiliere recent infiintate in scoli, desi i-au entuziasmat pe elevi, nu i-au impresionat inca pe inspectori sau pe responsabilii din minister. Cum dezvoltarea personalitatii elevului se extinde dincolo de consilierea individuala si de grup, psihologii si psihopedagogii, membri ai Centrului Municipal de Asistenta Psihopedagogica (CMAP), au conceput si realizat programe de prevenire a consumului de droguri, a fumatului, a violentei, proiecte de art-terapie prin vizionarea de spectacole, actiuni de urbanism si cetatenie. Cu toate acestea, daca la momentul respectiv ministerul a scos din palarie ideea cabinetelor de consiliere fara a avea idee ce face cu ele o data infiintate, nici cei de acum nu gasesc cu cale sa puna ordine in acest domeniu. CMAP nu are nici in clipa de fata un sediu corespunzator, telefon, ca sa nu mai vorbim de articole de lux, de genul Internetului, iar numeroase aparate din dotare nu servesc la mai nimic, intrucat sunt destinate unui alt tip de activitati decat cea de consiliere, iar majoritatea s-au defectat din cauza ca nu exista un spatiu adecvat de depozitare. Mai mult, manualele de utilizare, care contin si etalonul de interpretare a rezultatelor obtinute la examinarea copilului, sunt in limba maghiara si sunt elaborate pentru... piloti, nu pentru elevi! Cum un buget lunar nu are, Centrul nu poate decat sa se autofinanteze, lucru pe care l-a si facut pana acum, dar care este foarte dificil in contextul absentei personalitatii juridice proprii si dreptului de stampila. Dincolo de lipsa bazei materiale, si activitatea de consiliere are un statut confuz. Nu exista standarde de evaluare a activitatii profesorilor, de masurare a rezultatelor obtinute, nu exista supervizare, nici inspector de specialitate, nu exista programa, motiv pentru care deseori ora de consiliere este confundata cu ora de dirigentie, consilierul este confundat cu consilierul de munca educativa, iar haosul creat face ca directorii, parintii si profesorii sa fie mai degraba speriati de ideea de psiholog si consiliere. Motivele pentru aceasta situatie nefericita nu sunt greu de identificat. Este evident de cata sustinere se bucura consilierea, avand in vedere ca la seminarul anual al CMAP, desfasurat marti, 22 ianuarie, doar inspectorii coordonatori din sectorul 3 si doi reprezentanti ai MEC au binevoit sa vina, a caror putere de decizie este insa limitata. Pe lista invitatilor mai figurau inspectoarea generala Daniela Nedelcu, adjunctele Livia Straser si Viorica Nicola, d-na Emilia Sixai, inspector cu munca educativa, cat si inspectorii coordonatori de la fiecare sector. Nici unul dintre acestia nu a gasit timp sa participe, dupa ce inceperea seminarului fusese deja amanata cu doua ore in functie de programul domniilor lor.

68% dintre absolventii claselor a VIII-a vor putea studia la liceu

Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a prevazut ca, in anul scolar 2002-2003, 68,25% dintre absolventii claselor a VIII-a sa fie cuprinsi la licee, cursuri de zi, si doar 29,89% in scoli profesionale si de ucenici, conform proiectului planului de scolarizare inaintat Ministerului Educatiei. Dintre cei 25.092 de elevi care vor absolvi clasa a VIII-a in aceasta vara, 26,90% vor avea locuri la real (Matematica-Informatica si Stiinte ale Naturii), 13,5% la uman (Filologie sau Stiinte umane si sociale), 23,91% vor fi cuprinsi in liceele cu filiera tehnologica, iar 4,28% in liceele cu filiera vocationala. Cele 17.125 de locuri de la licee si 7.500 de locuri de la scolile profesionale si de ucenici au fost repartizate fara a se tine cont foarte strict de optiunile elevilor. In urma unui chestionar realizat de Centrul Municipal de Asistenta Psihopedagogica Bucuresti a rezultat ca aproape 90% dintre cei care vor termina clasa a VIII-a doresc sa se inscrie la liceu si doar 10% la scolile profesionale si de ucenici. Daca acum cativa ani era o concurenta acerba la admiterea in liceele pedagogice, in prezent doar 4,8% dintre elevi vor sa urmeze o astfel de scoala. In vara, pentru profilul pedagogic sunt repartizate 50 de locuri. Liceul cel mai cautat de elevii din sectorul 1 este Liceul Teoretic "Ion Neculce", cei din sectorul 2 vor sa intre la Colegiul "Iulia Hasdeu", elevii din sectorul 3 la Liceul "A.I. Cuza", Liceul "Gh. Sincai" este preferat de cei mai multi elevi din sectoarele 4 si 5, iar in sectorul 6 cele mai multe optiuni au fost pentru Grupul Scolar Economic Nr. 5. 87% dintre parintii elevilor din Bucuresti sunt hotarati sa solicite transferul la o alta scoala in cazul in care odraslele lor nu vor reusi sa fie admise acolo unde isi doresc, potrivit aceluiasi chestionar.

Viata de parbrizar

De ani de zile, la intersectia Baba Novac cu Mihai Bravu doi tiganusi jerpeliti si manjiti de praf spala parbrize. Sunt frati, ii cheama Nelu si Mioara si au unul 13 si celalalt 14 ani. Plimba sticla cu apa si spalatorul de dimineata pana seara, de pe un trotuar pe altul, printre masini si oameni si cersetori. Nu au ceas, dar stiu exact cat tine stopul si cate masini reusesc sa faca pana le "da drumul": doua daca nu e trafic si chiar patru-cinci daca e coloana si cei din urma mai prind o data rosu. "E cu strategie si aici", se da Nelu expert, "tre' sa te asezi mai la coada daca vezi ca e multe masini, ca aia nici nu apuca sa plece din loc". Cei doi frati locuiesc cu mama, tata, verisori, frati, in total vreo sapte persoane, claie peste gramada, tocmai in Oltenita, asa ca sunt navetisti. "Da' nici azi-noapte n-am ajuns acasa", zice Mioara. "Am pierdut trenu' si n-am mai avut cum s-ajung". A dormit la "locul de munca", pe langa spalatoria de masini din intersectie, unde isi fac si plinul cu apa. Acolo mai face si cu mana la soferi, sa-i "dirijeze" spre spalatorie, si ii mai pica si ei cate ceva. Mioara a fost si la scoala - a facut o clasa. Ii sticlesc ochii cand povesteste; i-a placut foarte mult. "Eu stiu si sa scriu, si sa citesc!", se lauda. Nelu stie "asa si asa"; n-a fost la scoala, dar a mai invatat citind numerele de la masini. Ar vrea si el sa invete, si sora-sa, dar nu pot, ca trebuie sa munceasca. De mici fac asta, nici nu-si mai amintesc de la ce varsta. La inceput le-a fost mai greu - iarna lucreaza vreo 12 ore pe zi, vara si mai mult. Lumea le mai vorbeste urat, mai si da in ei, dar le da si bani: 10-15.000 maximum, dar si cate 200-500 de lei. "Unu cu limuzina a dat odata cel mai mult - 100 de dolari! Asta cu Mertan da mereu cel mai mult", explica Nelu. Face cate 150-200 de mii pe zi. Nu prea e destul, acum ca parintii le-au ramas... someri! "Lucreaza cu carutele, da' acu' nu le mai da voie. Cu tractoru' le-a luat", povesteste Mioara filmul cu Piedone. "Ne mai alearga politia, cand ne prinde uite ce ne face", arata Nelu un deget julit. "De ce va alearga?", intreb. "Asa...", da din umeri baiatul. "Ai furat vreodata?", il mai descos. Mioara se intoarce revoltata: "De ce sa furam? Noi muncim!" Sunt putin obositi, dar sunt veseli, si cand zambesc, prin stratul de praf se intrevad niste mutrisoare simpatice - imbracat ca lumea si spalat, Nelu ar fi tocmai bun de reclame. "Auziti, da' dumneavoastra de ce vorbiti cu noi?", se mira, "vreti sa ne ajutati?" Un licar de speranta aprinde privirea Mioarei. "Eu... as vrea sa stau undeva, la un camin, stiti, sa am o casa...". Spune asta cu atata insufletire, de parca ar zice ca vrea un castel. Dar devine brusc nelinistita si priveste mereu peste umar masinile care incep sa opreasca la semafor. Nelu a "atacat" deja un BMW rosu. Ii dau 10.000 si o las sa plece, sa nu intarzie la serviciu!

Inspectorii scolari sugatori de benzina se scandalizeaza

ei 5 inspectori scolari, acuzati ca au consumat benzina in valoare de aproape 400 de milioane de lei, au fost chemati la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti pentru a li se aduce la cunostinta sumele pe care trebuie sa le scoata din buzunar fiecare. Fostii inspectori, Olimpia Mateescu trebuie sa plateasca 175,4 milioane lei, Florin Irescu Iaru 65,95 milioane, Iunona Sas 59 de milioane, Adriana Bedreaga 44 de milioane si actualul inspector scolar general adjunct, Victoria Nicola 24 de milioane. "Controlul nu a fost profesionist, iar eu voi sesiza politia pentru ca suma care mi se imputa este nejustificata. Dupa luna aprilie, cand eu am plecat din inspectorat, cheltuielile pentru benzina au fost chiar mai mari", a declarat fostul inspector scolar general, Olimpia Mateescu. Si ceilalti inspectori scolari spun ca vor contesta rezultatele anchetei realizate de Ministerul Educatiei. Inspectorii cu care am discutat ii acuza pe reprezentantii MEC ca au folosit frecvent masinile Inspectoratului.

La Universitatea Bucuresti studentii au devenit oficial profesori

Satui sa-si caute loc de munca si sa dea meditatii, studentii la "Limbi Straine" de la Universitatea Bucuresti au gasit un mod de a-si castiga banii de buzunar facandu-si meseria, si inca in cadrul facultatii. Astfel a luat nastere Centrul de limbi straine "Ariel", care functioneaza de un an si este un proiect foarte serios si profesionist. Centrul ofera cursuri de limbi straine pentru incepatori si avansati, de la engleza, franceza si germana pana la ebraica, japoneza, turca sau suedeza si chiar romana pentru straini, si asigura, de asemenea, pregatire pentru teste internationale tip Cambridge, Toefl sau pentru atestate specializate (juridic sau de afaceri). Fiecare curs absolvit integral se finalizeaza cu un examen in urma caruia se obtine o diploma recunoscuta de Universitatea Bucuresti. Cei care predau sunt aproape in exclusivitate studenti, cei mai buni din facultate, selectionati in functie de CV (note, experienta de predare) si pe baza recomandarilor profesorilor. Sunt in jur de douazeci in total si au in prezent peste 100 de elevi, cu care lucreaza in grupe de minimum 3-4 cursanti si maximum 8. "In general, vin oameni tineri, de maximum 30 de ani", ne spune Mihaela Precup, director loctiitor. "Majoritatea vor sa invete engleza fie sa si-o perfectioneze, fie o iau de la zero. Le trebuie pentru slujbe, prezente sau viitoare. Mai sunt si cei care vor sa invete "pentru ei"". In afara de engleza, olandeza, japoneza, suedeza, ebraica, araba si germana sunt cele mai cautate. Un modul de 32 ore costa 1,800 milioane, iar plata se poate face in rate. Ideea a apartinut profesorului Mihai Mandra, dar de la bun inceput studentii s-au ocupat de organizare. "A fost greu din cauza hatisului birocratic", isi aminteste dra Precup. Acum insa au sediu in strada Pitar Mos, in cadrul facultatii, au linie telefonica, au o baza de date, materiale, si de catva timp au inceput sa scoata si profit, iar studentii sunt foarte entuziasmati. "Nici unul dintre cei pe care i-am invitat sa lucreze aici, in urma recomandarilor profesorilor, nu a refuzat", declara una dintre studentele-profesoare. Acum, pentru angajare, solicitantii depun un CV, ca la orice firma, si sunt minutios verificati. Salariul, chiar daca nu se ridica inca la nivelul celor din sectorul privat, este echivalent cu cel al unui cadru didactic si reprezinta o sursa de venit stabila, lucru ravnit de orice student.

Studentii isi perfectioneaza metodele de copiere

Sesiunea de iarna a studentilor a inceput de curand, cei mai multi dintre acestia avand de sustinut doua sau trei examene. Cum nu toti au chef de invatat si cum materia de examen este consistenta, multi studenti cauta diverse metode de a "impusca", cat mai usor, note mari. Frica de examene ii face pe cei mai multi dintre studenti sa treaca mai inainte pe la biserica, unde se roaga sa aiba succes si sa nu fie prinsi copiind. Iata cateva dintre metodele de copiere cel mai des folosite in sesiune de studenti. Studentii facultatilor tehnice, care au de invatat pagini intregi de formule, apeleaza adesea la clasicele copiute. Formulele imposibil de retinut se scriu cu caractere cat mai mici pe fituici, dupa care se prind de captuseala hainei, de tivul fustei sau sunt puse direct in buzunar. Opisul cu subiectele de examen este tinut, cu mare grija, in maneca hainei sau a camasii sau este scris direct pe banca. Din acest punct de vedere, fetele sunt mult mai avantajate, pentru ca profesorii sunt mai putin suspiciosi in privinta intentiilor lor de a copia, decat ale baietilor. Tentativa de a copia la un examen cuprinde o intreaga strategie, incepand chiar cu locul pe care-l ocupi in sala de examen si mergand pana la felul in care te imbraci. Sunt alese cu mare grija locurile din sala de curs, cele mai "vanate" fiind cele din ultimele randuri. Pentru a prinde un astfel de loc, trebuie sa vii in sala de examen cu cateva ore inainte de inceperea probei. La fel de dorite de candidati sunt si locurile din spatele colegilor mai corpolenti, care te pun la adapost de ochii profesorului. Cei mai comozi dintre candidati se dovedesc adesea si cei mai tupeisti. Ei nu se mai obosesc sa-si faca copiute, pentru ca asta le ia destul de mult timp si cere indemanare, ci decupeaza cu caterul cursurile litografiate, le separa pe subiecte de examen si le scot pe banca, sub foaia de examen, intr-un moment de neatentie a supraveghetorului. Cand esti in "gasca" cu colegii de grupa si daca examenul este oral, se face schimb de fituici la iesirea din sala de examen. Cele mai mari note se obtin de catre studentii care dau examen dupa o alta grupa. De regula, subiectele raman aceleasi si se paseaza de la o grupa la alta. Astfel, cei mai indrazneti isi fac subiectele de acasa, urmand ca in sala de examen sa le scoata pe banca si sa le dea profesorului, ca si cand le-ar fi conceput pe loc, iar unii apeleaza chiar la carti. In ultimii ani, profesorii s-au confruntat cu copiatul prin intermediul telefonului mobil sau al agendelor electronice. Imediat dupa primirea biletului de examen candidatul comunica prin telefon subiectul, in cateva minute fiind in posesia datelor solicitate. Metoda se pare ca a avut succes o buna perioada, de aceea profesorii interzic, de regula, accesul studentilor in sala de examen cu astfel de aparate.

Institutia care coordoneaza elaborarea manualelor are noi atributii

Guvernul Romaniei a adoptat la sfarsitul saptamanii trecute o hotarare privind infiintarea Consiliului National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor (CNEDM). Aceasta este o institutie cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Ea are atributii in evaluarea manualelor scolare, formarea expertilor evaluatori, realizarea de anchete si sondaje in scoli cu privire la procesul de alegere si intelegere a manualelor scolare, coordonarea activitatii de difuzare a manualelor in scoli. CNEDM are un numar maxim de 9 posturi, ocupate prin concurs, iar conducerea este asigurata de un presedinte si un vicepresedinte, numiti prin ordin al ministrului educatiei. Finantarea se asigura din alocatii de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare (sumele incasate pentru activitatea de evaluare a manualelor de la edituri, din donatii sau sponsorizari).

Senatorul UDMR Verestoy Atilla nu vrea legitimatie de maghiar

O declaratie a senatorului UDMR Verestoy Atilla a starnit un nou scandal in interiorul Uniunii. Verestoy a afirmat, la sfarsitul saptamanii, ca nu este interesat sa obtina legitimatie de maghiar, pentru ca apartenenta la etnia maghiara nu poate fi "definita politic". Senatorul udemerist a spus ca nu isi va ridica legitimatia, care ar urma sa fie data de guvernul de la Budapesta, si a apreciat ca de acest act au mai degraba nevoie elevii, studentii si pensionarii, care sa beneficieze astfel de facilitatile prevazute de Legea statutului maghiarilor. Declaratia lui Verestoy i-a iritat foarte tare pe asa-zisii radicali din UDMR. Un grup de 20 de intelectuali din Ordoheiu Secuiesc, printre care si membri sau simpatizanti ai Blocului Reformist din UDMR, au reactionat imediat printr-un comunicat de presa, cerand retragerea imediata a lui Verestoy din comisia de monitorizare a aplicarii Legii statutului si din toate functiile detinute in UDMR. Protestatarii au mers chiar mai departe, afirmand ca Verestoy nu reprezinta comunitatea maghiara. Reactiile impotriva lui Verestoy nu s-au oprit aici, senatorul fiind tinta unor atacuri in presa maghiara din Transilvania si din Ungaria. "Cazul" Verestoy va fi dezbatut si in sedinta Consiliului Reprezentantilor UDMR, care se va desfasura sambata, la Targu Mures.

Cateva sute de dezmosteniti ai tranzitiei l-au plans pe Ceausescu

Partidul Muncitoresc Roman a organizat sambata, 26 ianuarie, la Scornicesti, aniversarea a 84 de ani de la nasterea lui Nicolae Ceausescu, mobilizand cateva sute de admiratori ai oranduirii comuniste, veniti cu autocarele din judetele invecinate sa-l omagieze pe primul si ultimul presedinte al Romaniei socialiste. Programul a cuprins un simpozion tinut la Casa de Cultura, urmat de un mars si vizitarea casei unde s-a nascut Nicolae Ceausescu. Participantilor la manifestare li s-a distribuit gratuit, la intrarea in Casa de Cultura, "Scinteia" - organul Comitetului Central al PMR, fotografii ale fostului "erou si ctitor" si fluturasi cu emblema PMR, de fapt, vechea stema a RSR, cu soarele, spicele de grau, sonda, muntii cu paduri si, deasupra, secera si ciocanul. Inmanarea materialelor era insotita, intotdeauna, de un scurt, dar hotarat "Sa traiti!", cum numai pe vremuri mai puteai auzi. S-a ascultat, in picioare, "Internationala", dupa care tovarasul Popescu Nicolae, secretar cu probleme de propaganda, a deschis seria cuvantarilor: "Stimati tovarasi, rememoram cu emotie si bucurie 84 de ani de la nasterea celui mai credincios si devotat fiu al poporului..." Tovarasul secretar cu propaganda a mai spus ca bucuria este amestecata cu tristete, intrucat s-au implinit, totodata, 13 ani de cand "marele barbat de stat a fost asasinat de o banda de tradatori de tara". Tovarasul Petre Ignatencu, prim-secretar al Comitetului Municipal Bucuresti, a citit extrase din ultima cuvantare a lui Nicolae Ceausescu adresata poporului pe 20 decembrie 1989. Intr-o ampla cuvantare, tovarasul inginer Traian Mihaiescu a vorbit despre "personalitatea multipla si tumultuoasa a marelui patriot si luptator" si a incercat sa dezvaluie publicului "una dintre fatetele multiplei sale personalitati". Cei care s-au perindat pe la tribuna au recunoscut cu totii ca este o sarcina foarte grea, fie si numai sa enumere calitatile lui Nicolae Ceausescu, dar si-au asumat cu curaj dificila operatiune. Cu totii au plans moartea "eroului" si s-au aratat neconsolati. Atmosfera s-a mai schimbat cand la tribuna a aparut ortacul si locotenentul lui Miron Cozma, Romeo Beja, erou si el, de la mineriade, care a cerut sa se inceteze cu lamentarile si reprezentantii muncitorilor sa treaca la actiune si sa se organizeze. "Sa nu o mai tergiversam! Sa ne organizam in diverse forme de organizare!", a lansat o fierbinte chemare la lupta Romeo Beja. El a mai spus ca, daca reprezentantii muncitorilor nu se organizeaza, "le vom lasa copiilor nostri un viitor sumbru". Romeo Beja a cerut rejudecarea procesului Ceausescu, a recunoscut ca in 1989 a fost un las si a mai declarat ca trebuie aflat adevarul "in legatura cu 165 de miliarde de dolari existenti in decembrie 1989". Aflat in evidenta cautare de partizani, Romeo Beja a dovedit ca stie unde sa se duca sa-i gaseasca. La iesire, a fost asteptat de numerosi pemeristi care i-au cerut autografe pe fluturasii cu Ceausescu. La sfarsitul simpozionului, tovarasul Ion Cristian Niculae, secretar general al PMR, a anuntat data viitorului congres al partidului, 30 martie, cand PMR se va transforma in PCR, iar acest congres va deveni congresul al XV-lea al PCR. In fata Casei de Cultura, cei iesiti la o tigara discutau despre infricosatoarele preturi la intretinere, pe care nu au cum le plati, despre somaj, despre copiii pe care nu mai pot sa-i tina la scoala. Oameni pentru care mitul lui Ceausescu si al vremurilor bune de atunci a ramas ultimul reazam. Vizita "la casa memoriala" s-a petrecut repede. Autocarele, inchiriate cu ora, nu mai puteau intarzia mult. In pridvor, coloana a trecut pe langa tabloul oficial al lui Nicolae Ceausescu, apoi oamenii au stat putin la soare, in curte. Cativa au scos din pungi pachetele mici, invelite in hartie de ziar, si au mancat pe ghizdurile fantanii. Unii au mers la cimitirul familiei Ceausescu si au avut noroc culegand, pe drum, cate o traista buna de macese. La manifestari nu a participat, in carne si oase, nici o ruda a lui Nicolae Ceausescu. Organizatia locala a PMR era ingrijorata, auzind ca mostenitorul casei si al terenului, Emil Barbulescu, nepot al lui Ceausescu, ar vrea sa vanda.

PUR ameninta cu iesirea de la guvernare

Partidul Umanist din Romania a facut demersuri la Guvernul Romaniei pentru mentinerea facilitatilor pentru IMM, iar, in prezent, elaboreaza o fundamentare pentru a fi prezentata Fondului Monetar International, prin care sa sustina stimulentele pentru intreprinderile mici si mijlocii, informeaza un comunicat al PUR. Partidul Umanist declara ca nerezolvarea acestei probleme de o maniera satisfacatoare pentru IMM-uri poate conduce la iesirea sa de la guvernare. PUR a prezentat recent unele masuri ce pot fi adoptate pentru armonizarea legislatiei interne cu Acordul Stand-by cu FMI, astfel incat activitatea IMM-urilor sa nu fie afectata. Printre aceste propuneri se numara: scutirea de la plata taxelor vamale pentru toti agentii economici ce importa utilaje, echipamente si instalatii sau aparate de masura si control, precum si amanarea platii TVA pana la punerea in functiune a investitiei pentru care sunt importate aceste echipamente; scutirea de la plata taxelor vamale si amanarea platii TVA pana la 60 de zile, pentru toti agentii economici care importa materii prime deficitare pe piata interna; acordarea de alocatii financiare nerambursabile, anuale, pentru IMM-urile care creeaza noi locuri de munca, investesc in active fixe si in programe de pregatire profesionala a angajatilor, in vederea acoperirii partiale a costurilor legate de aceste activitati; contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile destinate activitatilor pentru care sunt autorizati vor beneficia de o deducere l

Udemeristii si pesedistii si-au incarcat bateriile la Slanic Moldova

UDMR pierde, dar nu iarta Delegatiile PSD si UDMR s-au reunit, incepand de vineri seara pana duminica la pranz, nu doar pentru a negocia protocolul de colaborare pe 2002, ci si pentru a se cunoaste mai bine. Linistea din statiunea balneara a Slanicului Moldova a ajutat la tratamentul unei raceli inregistrate, in ultima vreme, in relatiile bilaterale, de cand cu disputele pe tema Legii statutului maghiarilor. Atmosfera a fost extrem de destinsa, baza Romtelecom, care a gazduit dezbaterile, oferind decorul pentru discutii destul de relaxate. Unul din scopurile organizatorilor a fost apropierea dintre reprezentantii din teritoriu ai celor doua partide. Ca urmare, au fost chemati, la Slanic, sefi de organizatii, in special din Ardeal. Tinuta vestimentara a participantilor a inclus o colectie selecta de camasi sport, tricouri si pulovere de firma, alaturi de clasicele costume si cravate la care, mai ales, liderii UDMR nu au vrut sa renunte. Sala unde s-au purtat dezbaterile pe marginea noului protocol era doar la cateva trepte distanta de piscina acoperita in care, seara, negociatorii isi puteau limpezi gandurile. Pentru ca sportul intareste caracterele si cimenteaza prieteniile, sambata seara, dupa o zi intreaga de dezbateri, PSD si UDMR au transat pe terenul de fotbal (de fapt, unul de handbal convertit) punctele ramase neclare. Meciul a fost dominat net de partidul de guvernamant care - incurajat si de o galerie din care n-au lipsit Viorel Hrebenciuc (complet recuperat) si Adrian Severin (in forma de chibit de zile mari) - si-a impus tactica de joc. Cozmin Gusa, secretar general al partidului, si-a arogat rolul de capitan-jucator al echipei PSD, fiind prezent - ca si in politica - pe tot terenul (chiar si acolo unde nu era nevoie de el). Spre satisfactia liderului galeriei PSD, Viorel Hrebenciuc, portarul propriei formatii - seful organizatiei Bacau - a blocat mai toate actiunile echipei maghiare, compensand slabiciunile de pe dreapta ale social democratilor. Vasile Dancu si-a folosit experienta de sociolog, manipuland abil printr-un joc complicat de pase (cateodata prea complicat chiar si pentru propriii coechipieri), apararea udemerista. Suturile sale naprasnice - care l-au naucit pe portarul maghiar - l-au transformat intr-un adevarat Armagedon al PSD. Provenind totusi din partide partenere, cele doua formatii s-au menajat si au reusit sa nu se accidenteze. Ca urmare, n-a fost nevoie de nici un cartonas rosu sau galben, desi unul ros-alb-verde s-a cerut, la un moment dat, din tribune. Vizibil erodata de participarea indelungata la guvernare, echipa UDMR a capotat in a doua repriza, PSD valorificand acest moment de slabiciune al adversarilor. Spre finalul partidei, egalitatea consemnata la un moment dat a fost spulberata si transformata intr-un galop spre victorie al partidului de guvernamant. Scorul final, 9 la 3 dupa unii (10-3, dupa altii) a consfintit infrangerea UDMR pe terenul de joc. Liderii nejucatori ai Uniunii se gandesc insa deja la o revansa pe terenul politic. O noua doleanta: politisti vorbitori de maghiara In pauzele dintre meciurile de tenis si fotbal, cei aproximativ 50 de delegati ai ambelor partide au stat de vorba despre protocolul PSD-UDMR, care va fi semnat probabil marti, despre colaborarea la nivel local si relatiile interetnice. Punctul cel mai fierbinte, protocolul bilateral, a fost discutat in amanunt la un nivel mai restrans, restul participantilor multumindu-se sa faca consideratii generale pe marginea colaborarii dintre cele doua partide. Se pare ca mai toate cerintele UDMR au fost satisfacute de catre pesedisti, acestia tinand insa sa precizeze ca nu vor accepta nici o doleanta care sa contravina programului de guvernare. Uniunea a obtinut modificarea Legii statutului politistului, astfel incat, in comunitatile cu peste 20% populatie minoritara sa lucreze politisti care sa cunoasca limba respectivei minoritati. Modificarea legii se va face printr-un amendament, inaintat de Uniune la viitoarele dezbateri din Camera Deputatilor ale acestui act normativ. UDMR a trebuit sa accepte, insa, ca problema restituirii bunurilor bisericesti va fi reglementata printr-un proiect de lege elaborat de guvern si ca nu se va merge pe initiativa legislativa a senatorului Puskas Zoltan Balint. Nu este exclus ca aceasta lege sa prevada si restituirea de la arhivele nationale, catre bisericile maghiare, a actelor de nastere si stare civila confiscate abuziv de catre comunisti. PSD a a fost de acord si cu extinderea invatamantului in limba materna, Universitatea Babes-Bolyai urmand sa aiba doua noi facultati cu studiu in limba maghiara, cu decani maghiari. Va fi redeschis postul de televiziune local din Targu Mures, iar TVR 2 isi va extinde programul in limba maghiara. Nici colaborarea locala nu a fost uitata. Pentru a fi siguri de sprijinul UDMR si in consiliile locale si judetene, PSD vrea incheierea unor protocoale de colaborare si la nivelul teritoriului. Protocolul va include si infiintarea unor parcuri industriale in judetele Bihor si Satu-Mare, cu conditia ca acestea sa se sustina din punct de vedere economic. Spre deosebire de acordul de anul trecut, in documentul bilateral vor fi incluse termene precise pentru indeplinirea fiecarui obiectiv. O comisie paritara formata din 10 persoane va monitoriza, saptamanal, punerea in aplicare a protocolului si va stabili obiectivele pe fiecare perioada. Udemeristii asteapta o mai mare transparenta in ceea ce priveste actele normative adoptate de guvern, astfel incat sa nu se mai trezeasca cu surprize de genul normelor metodologice pentru aplicarea legii privind simbolurile nationale, care interzicea, printre altele, arborarea altor drapele si intonarea altor imnuri nationale decat cele romanesti. PSD vrea ca, inainte de semnare, protocolul sa fie discutat in Delegatia Permanenta de luni a partidului, in timp ce forul de conducere a UDMR, Consiliul Reprezentantilor, va valida actul post-factum, in sedinta din 2 februarie. Protocolul urma sa fie elaborat, ieri, de Viorel Hrebenciuc si Verestoy Atilla.

Valea Jiului - locul unde credinta se vinde pe o bucata de paine

Valea Jiului este, in acelasi timp, locul cel mai scump si cel mai sarac din Romania. Daca-ti faci socoteala ca un contabil, adunand de zor investitii dupa investitii si alocatii bugetare dupa alocatii bugetare, un metru patrat de pamant din Vale ar trebui sa fie mai scump decat unul din centrul Capitalei, caci zona a inghitit miliarde de dolari. Dar aici, unde ploua toata ziua cu bani de la buget, traiesc cei mai amarati oameni din tara. Barem in toamna lui '97, ca sa-i scoata pe ortaci din mine, cabinetul Ciorbea a aruncat prin Vale vagoane de bani. Fiecare ins care se disponibiliza de bunavoie a primit intre 12 si 20 de salarii tapene, de miner. La patru ani dupa Marea Reforma, prin Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni sau Uricani nu mai vezi picior de cersetor. Nu se oboseste nimeni sa cerseasca pe strada, caci mai nimeni nu prea are bani. In Valea Jiului exista, acum, vreo 30.000 de oameni "fara ocupatie". Practic, oamenii nu mai sunt nici macar in evidentele Fortelor de Munca, caci, aici, a fi somer e o profesie foarte banoasa. De aia, cam jumatate din blocurile din oraselele din Vale nici macar nu mai sunt conectate la reteaua de termoficare. Multe apartamente seamana cu niste pesteri, pentru ca au si curentul taiat. Majoritatea blocurilor care n-au tevile sudate sau furate n-au vazut apa calda de ani de zile. Asta nu e o problema, caci lumea se spala cu apa calda scoasa din calorifere. Metoda "dusului la calorifer" e atat de raspandita, incat regia de gospodarire comunala a ajuns sa publice, prin presa locala, apeluri de tipul "Va rugam nu ne sustrageti agentul termic." Apeluri pentru plata intretinerii nu se mai oboseste nimeni sa faca. N-ar avea rost, caci, pentru aia care nu lucreaza la mina, facturile sunt exorbitante. Aici, unde apa iti curge in cap din varful muntelui, apa de la robinet e cea mai scumpa din tara, ajungand sa faca 13000 de lei metrul cub. Dar, daca nu vezi cersetori pe strada, asta nu inseamna ca in Valea Jiului nu se cerseste. Se cerseste din greu, dar intr-un mod organizat, cu tabele cu semnaturi, caci se cerseste de la Guvern. De aia au aparut profesii noi, cum ar fi cea de "lider de grup de grevisti ai foamei". Liderul strange periodic niste "bani de memorii si telefoane" de la amarati, apoi pleaca la Bucuresti, pentru ajutoare. Cum lumea n-are bani nici de cotizatie de telefon, de multe ori liderul incaseaza o cota parte din sumele obtinute. Oricum, in oraselele mineresti saracia e atat de mare incat privatii au ajuns sa dea paine pe datorie numai cu "garantii", adica cu prezentarea carnetului de somaj sau de alocatie al copilului. Din acest motiv, unii someri mai bogati s-au apucat de camatarie. Pentru o suta de mii de lei "de paine" imprumutata pentru doua saptamani dobanda e de 50 la suta. Sinistratii "mucegaiului" de la AninoasaZabavnicu Maria, o casnica de 31 de ani, are sase copii si sta pe strada Libertatii din Aninoasa. Ar fi greu sa stea in alta parte, caci toata Aninoasa e un sir de case si blocuri intins de-a lungul Libertatii. Dar Maria are ghinionul sa stea la capatul Libertatii, in "Colonie", adica intr-un grup de imobile construite prin 1905. Casele n-au fost reparate niciodata ca lumea si sunt prea vechi ca sa fie asigurate. Asta n-a impiedicat statul sa vanda la chiriasi aproape jumatate din apartamente. Si, saptamana trecuta, roase de mucegai, doua imobile au ramas fara acoperisuri. Tavanele s-au transformat in strecuratori, iar apa a inceput sa cada peste agoniseala oamenilor. Maria nu se agita prea mult din cauza asta, pentru ca nu are de ce. Cum sotul lucreaza cu ziua pe unde apuca si vine acasa o data pe saptamana, ca sa o duca de azi pe maine, au vandut, incet incet, tot de prin casa. Mobila s-a dus de mult, asa ca a venit randul hainelor, date pe paine. Acum copiii se plimba prin ger cu picioarele goale. Georgica, ala micu, nici n-are nevoie de incaltaminte, caci, la trei ani, n-a inceput inca sa mearga. Pana la urma, dupa ce a golit toata casa, Maria si-a vandut ultimul lucru pe care-l avea: credinta. Anul trecut, "a trecut la pocaitii din Germania", pentru ca "mai dau mancare". In Vale, multi au facut la fel, caci e greu sa te descurci adunand fier de pe la gurile minelor, kilogramul vanzandu-se doar cu 800 de lei. Vecinu', nea Sava, om cu cinci copii, o duce ceva mai bine, desi nici nu are curent in casa. Durerea sa cea mare nu sunt zidurile care stau sa cada, ci faptul ca baiatul de 11 ani nu "produce" alocatia, caci e surdo-mut si "n-a avut la ce scoala sa-l dea". O usa mai incolo sta Cornel Vlasin, un sinistrat fericit, pentru ca inca lucreaza la mina. Dar, dupa "ani de pamant", n-a strans nici un ban, iar casa, plina de apa, ii seamana cu o galerie. Acum toti asteapta "ceva la concret" de la Primarie sau de la Guvern. Dar, pana acum, in Colonia Aninoasei n-a fost adusa nici macar o cosoroaba, adica nici o intaritura de lemn. In "Dallas"-ul din Vulcan lifturile s-au transformat in debarale Spanache Pavel, un fost miner de 43 de ani, cu cinci copii, locuieste intr-un loc ciudat. Blocul in care sta are, pe acoperis, cativa copaci. Liftul a fost transformat, de un om gospodar, in debara. In cartierul Micro 3 din Vulcan, adica in "Dallas", lucrul e ceva obisnuit. Prin '83, Ceausescu a avut ideea sa puna cateva blocuri cu zece etaje in varful muntelui. Din Vale, noaptea, cladirile semanau cu zgarie-norii din Dallas-ul lui J.R. Numai ca lifturile n-au mers decat un an de zile. Apoi, in 1997, a venit Reforma lui Ciorbea. Mii de mineri s-au repezit sa ia purcoiul de bani dat de Guvern. Pentru niste oameni care plateau curentul cu 25 de bani, iar de pe statul de plata li se oprea intretinerea si uneori chiar si pensia alimentara, sumele pareau sa ajunga o viata. Disponibilizatii s-au grabit sa cheltuie banii. Oricum, renuntatul la minerit parea o chestie buna, caci prin zona se vorbea de posibile reangajari la mina dupa un an, de slujbe la crescatorii de ciuperci sau chiar in turism. Astfel, in Vale s-au inregistrat atunci vanzari-record de televizoare si aparatura electrocasnica. Dar crescatoriile de ciuperci "Champinions" au aparut numai prin hartii, la Bucuresti, banii s-au tocat incet, iar fostii mineri au inceput sa-si vanda lucrurile de prin casa. Intretinerea n-a mai platit-o nimeni si unii din Dallas au inceput sa arunce gunoiul pe acoperis. Acolo, cu asa ingrasaminte, au crescut salcii inalte de doi metri. Etajele superioare au fost abandonate, fiind transformate in ghene. Acum, oamenii tin mai bine minte ziua cand au iesit din mina decat propria zi de nastere, caci atunci si-au ingropat vietile. La patru ani de la "marea teapa" pe care a luat-o "fix pe 7 octombrie, la doua luni dupa aprinderea de gaz din sectorul 4 al minei Vulcan", Spanache traieste din alocatiile copiilor. Omul nici macar nu a risipit banii, caci a ascultat, la litera, indicatiile guvernantilor. Intai si-a luat autorizatie "ambulatorie" de vanzator si cu banii a cumparat marfa. Dar, nici in trei luni de zile de drumuri la Deva n-a reusit sa-si puna toate stampilele pe acte. Cand a terminat cu Politia Sanitar Veterinara, cu Mediul, cu Pompierii, l-a "facut" Camera de Comert, care, ca tot era vanzator ambulant, i-a cerut o schita de chiosc. Pana la urma marfa a vandut-o cu cat a luat-o, prin vecini. Apoi si-a cautat de lucru, adica a cautat "solutia alternativa". Dupa un an de cautat, i-a scris presedintelui Constantinescu. Consilierul Lia Zotovici i-a raspuns ca "domnul presedinte da o atentie aparte oamenilor care se straduiesc sa afle calea de a-si castiga existenta prin efortul propriu". Cu hartia prin care presedintele Romaniei ii transmitea "credinta sa profunda ca, fara intelegerea dvs., nu este posibila iesirea din situatia de impas" s-a dus la o firma, ce l-a angajat imediat. Dar, cand scandalul s-a mai stins, dupa sase luni de zile, a fost dat afara. Acum, Spanache aduna cu sania "fier de la preparatie", ca sa scoata 10-15.000 de lei pe zi. Hartia de la Presedintie e pusa bine, intre instiintarea de intrerupere a curentului, primita de la Conel, si citatia prin care regia de apa l-a dat in judecata pentru neplata facturilor. Foto: Codruta DRAGOESCU

Rapoartele Armagedon ar putea afecta candidatura Romaniei pentru NATO

Chiar daca politicienii americani nu sunt inca decisi in privinta viitorului aliantei nord-atlantice, tot mai multe voci se exprima in favoarea unei extinderi substantiale cu ocazia summitului de la Praga. Intrebarea care se pune chiar zilele acestea este: vor fi invitate sa se alature NATO 5 state (tarile baltice, Slovenia si Slovacia) sau in ecuatie pot fi cuprinse si Romania si Bulgaria? Chiar daca, in cele din urma, raspunsul va fi dat de Congres, fiind unul eminamente politic, el va fi cu certitudine influentat de opiniile expertilor Casei Albe. Iar expertii par destul de sceptici. "Aveti probleme reale cu economia, climatul de investitii, cu coruptia, mita, minoritatile, performantele militare...", ne-a precizat Walter Andrusyszyn, director pe relatia cu Romania si Bulgaria al Consiliului de Securitate al SUA. Dl. Andrusyszyn a adus in discutie chiar problema "acelui e-mail Armagedon", care, in opinia sa, ar putea influenta candidatura Romaniei la integrarea in NATO. "Intrebarea pe care ne-o punem, finalmente, este "Sunt ei ca noi?"", a conchis Andrusyszyn.

5 romani care opreau trenurile de marfa catre Marea Britanie au fost arestati

Cinci romani care manevrau semnalele de tren pentru a opri noaptea, in plin camp, la Hazebrouk, in nordul Frantei, trenurile de marfa care treceau in Anglia prin tunelul de sub Canalul Manecii au fost arestati vineri seara, a anuntat, sambata, jandarmeria, citata de AFP. Romanii, care foloseau un instrument pentru actionarea semnalelor de oprire a trenului, permiteau astfel imigrantilor clandestini sa se urce la bordul acestor trenuri lungi de 700 de metri si care nu circula decat noaptea. In fiecare saptamana, ei provocau una sau doua opriri, in total fiind responsabili pentru mai mult de 30 de astfel de incidente in portiunea de cale ferata dintre Hazebrouk si inceputul tunelului feroviar (40 de kilometri). La cererea SNCFR, jandarmeria a declansat o vasta operatiune de supraveghere a retelei de cai ferate, in trei nopti consecutive, in cursul acestei saptamani.

Accidente cu morti "la pachet" pe drumurile nationale

Mai nou, pe drumurile nationale se moare la pachet. Sambata si duminica, in cele 40 de accidente rutiere inregistrate la Dispeceratul IGP au murit 16 persoane, alte 26 fiind ranite grav. La Galati, chiar in apropierea iesirii din oras, 5 tineri au fost striviti de o basculanta, dupa ce Dacia in care se aflau a intrat in coliziune cu aceasta. Un alt accident cu urmari tragice s-a petrecut langa Focsani. Un autoturism ARO, condus de Vasile Pintilie, 25 de ani, a patruns pe trecerea de nivel cu calea ferata, pe lumina rosie a instalatiei de semnalizare si a fost surprins de un tren rapid. Autoturismul a fost proiectat intr-un alt tren de calatori, care a tarat masina zeci de metri pe calea ferata. A decedat soferul si un pasager, Cristinel Murgulet, 31 de ani. ARO a fost spulberat. Locomotivele celor doua trenuri au suferit si ele avarii, iar unul din semafoare este distrus. In zona era ceata la ora producerii tragediei. Circulatia trenurilor a fost intrerupta circa 45 de minute.

Bosii sindicali de la Roman Brasov au impus o crestere salariala de 6,5%

onsiliul de Administratie de la Roman SA Brasov a aprobat, vineri, o majorare cu 6,5% a salariilor celor 8.600 de angajati, incepand cu ianuarie curent. Cresterea lefurilor - valabila pana in iunie a.c. inclusiv, dupa care va urma o noua negociere - a fost impusa de liderii sindicali, care s-au dovedit, din nou, mai tari decat orice ratiune economica. Desi directorul general Carol Rugacs insistase ca uzina nu isi poate permite, in nici un caz, o crestere salariala mai mare de 3,8%, bosii sindicali s-au aratat intratabili, fortand conducerea uzinei sa le satisfaca pretentiile. Dupa care s-au grabit sa-i arate si sefului Delegatiei C.E. in Romania, Jonathan Scheele, aflat in vizita la Brasov, cine e "jupanu'" la Roman SA, anuntandu-l ritos ca aici "nu se mai admit alte disponibilizari". Din ce resurse va acoperi conducerea uzinei majorarea cu 6,5% a lefurilor - care inseamna, pe primele 6 luni ale acestui an, o crestere a cheltuielilor de salarizare de cateva zeci de miliarde - in conditiile in care, la ora actuala, Roman SA are comenzi ferme de abia 130 de camioane, ramane un mister. Mai ales ca, fara a mai pune la socoteala cresterea datoriilor la bugetul de stat, bugetele de asigurari sociale si de sanatate etc., societatea a inregistrat in 2001 pierderi "curate", numai din activitatea de productie, de aproape 150 miliarde lei. Plus alte circa 190 miliarde datorii la furnizori si 250 miliarde creante neincasate de la clienti si dealeri. Iar panarama "performantelor" nu se opreste aici. In 2001, peste 5 miliarde lei au fost cheltuite pentru plata... orelor suplimentare - in conditiile in care sindicalistii striga in gura mare ca n-au de lucru si stau degeaba - si cel putin tot pe atatea au fost inghitite de felurite donatii si contracte de publicitate si reclama, platite in natura - recte in camioane - unor posturi tv si ziare locale cu o audienta de zero virgula ceva la suta! Asta ca sa nu spunem ca pentru fabricarea, pana la finele lui martie a.c., a celor 130 de camioane comandate de Petrom si MI, uzina are nevoie urgenta de vreo 65 de miliarde pentru reluarea productiei, bani pe care conducerea se da de ceasul mortii sa-i imprumute de la vreo banca. Incercarile noastre de a afla totusi din ce resurse va fi acoperita cresterea salariala de 6,5%, acordata cu atata larghete, s-au lovit de un adevarat zid al tacerii.

Teren gratuit in Capitala si credite subventionate pentru "protipendada de mana a doua a PSD-ului"

Primarul Sectorului 3, Eugen Plesca, un viceprimar din acest sector, Timnea Valentin, plus arhitectul-sef Dumitrascu Stefan au beneficiat de teren gratuit si de credit cu dobanda subventionata pentru vilele pe care le-a inaltat pentru ei Agentia Nationala a Locuintei. Primarul Capitalei, Traian Basescu, a prezentat, duminica, o hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti prin care o suprafata de 1,5 ha, situata in zona cartierului Salajan, este transferata catre Sectorul 3, la cererea primarului din acest sector. Hotararea Consiliului General al Capitalei este semnata de consilierul municipal Doru Giugula, care este si el unul dintre beneficiarii vilelor inaltate de ANL in aceasta zona. Terenul transferat catre Sectorul 3 a fost pus gratuit la dispozitia ANL pentru a construi vile pentru "protipendada de mana a doua a PSD", a spus Basescu. "Acesta este un caz flagrant de conflict de interese: dom' primar propune transferul, dom' primar isi contracteaza vile", a sustinut primarul Capitalei. El a spus ca asteapta ca Parchetul sa se autosesizeze in legatura cu aceasta situatie si, in orice caz, va cere si Directiei Juridice a Primariei Capitalei sa studieze acest dosar. Basescu a apreciat ca situatii de acest gen constituie si motivul pentru care Guvernul a amanat introducerea TVA in constructii si a acordat primarilor de sector dreptul de a elibera autorizatii de constructie. Primarul Capitalei a afirmat ca ANL ar fi trebuit sa organizeze o licitatie pentru aceste vile, anuntand public faptul ca viitorii beneficiari vor avea dreptul la teren gratuit si dobanda subventionata. "Acesta este un teren public al Bucurestiului. De ce numai primarul Sectorului 3 sa aiba posibilitatea de a-l utiliza gratuit?", a intrebat retoric Basescu. Potrivit documentelor prezentate de acesta, pretul unei vile cu living si patru camere este de 1,675 miliarde lei.

Sfarsitul metodei de privatizare "cioara de pe gard"?

Licitatie transparenta si banii jos - acesta va fi principiul pe care statul il va aplica de acum incolo la vanzarea unei societati. Noua viziune a Guvernului privind privatizarea a fost enuntata deunazi de catre premierul Adrian Nastase. Gata cu aranjamentele. Castiga cine ofera cel mai bun pret, iar cumparatorul va decide apoi singur daca mai are sau nu nevoie de investitii. Multi, chiar si dintre apapsistii lui Musetescu, or fi ramas buimaci auzind spusele Marelui Sef. Adio comisioane si "onorarii de succes" pentru vanzarea unor societati pe bani putini si promisiuni multe! Faptul ca guvernele post-decembriste au pus accentul mai degraba pe promisiuni a avut efecte dezastruoase. APAPS este sufocat acum de cele peste 14.000 de procese legate de privatizarile incheiate pana in prezent. Si de pe urma carora statul pierde bani grei. Cea mai mare parte a problemelor deriva din modul in care s-au facut contractele. "Investitori strategici", inregistrati in insule pe care cu greu le gasesti pe harta, au cumparat fabrici in Romania. Foarte bine, iti spui, daca au venit cu banul si treaba merge! Au venit cu ceva bani, insa cea mai mare parte a intrat in buzunarele celor care au vegheat ca afacerea sa iasa bine. Pentru ei. Deoarece statul s-a ales (in cel mai bun caz) cu cativa dolari si cu o groaza de promisiuni privind investitii de milioane de dolari in modernizarea fabricii cumparate. Si, in timp ce statul isi bifa la capitolul privatizari o noua realizare, "investitorul" isi recupera cu varf si indesat obolul platit protectorilor afacerii vanzand pana si ultimul surub din fabrica "cumparata". Dupa devalizare, patronii se duc senini la APAPS si spun ca nu mai au bani pentru a face investitiile promise si cer anularea privatizarii. Unii cu mai mult tupeu isi mai cer si banii pe care i-au platit initial, dand vina tot pe stat, care, chipurile, nu i-a lasat sa-si dezvolte afacerea. Tepro Iasi, Oltchim Rm. Valcea (anuntata ca un mare succes) sau investitiile strategice ale unor tepari de "calibrul" unui Beraru sau Ede Erdely sunt doar cateva dintre rezultatele acestei abordari. Ar fi comica, daca n-ar fi atat de grava, atitudinea ministrului Privatizarii, care, cu o candoare demna de "Copiii spun lucruri trasnite", justifica aceste esecuri prin faptul ca "respectivele clauze din contract erau facute pentru oameni seriosi, nu pentru smecheri". Dar cine ii alege pe smecheri, domnule Musetescu? Pentru ca, fara complicitatea unor oameni de bine de pe la noi, teparii strategici n-ar fi avut loc de intors. Tocmai de aceea, schimbarea principiilor de privatizare nu poate fi decat bine venita. Statul se asigura astfel ca incaseaza efectiv cel mai bun pret pentru societatea scoasa la vanzare. Aburelile cu promisiunile de investitii ulterioare vor ramane exclusiv problema cumparatorului. Care, dupa ce a platit o caciula de bani, nu-si va mai permite sa-si bata joc de ce a cumparat. Sau daca o face, o face pe banii lui. Nu pe cei ai statului. Criteriul pretului va scoate din joc o groaza de gainari care, numai pentru ca vremelnic se afla la locul potrivit, se imbogatesc pe seama statului. Si daca intr-adevar numai banii vor vorbi de acum incolo, din joc vor fi scosi prin lege si miliardarii care-si construiesc imperii de carton cumparand societati in nestire, "uitand" de sutele sau chiar miile de miliarde datorii neplatite catre buget. Daca vrea intr-adevar privatizare eficienta, Guvernul va trebui sa impuna si aceasta conditie: cei cu datorii la stat sa nu fie admisi la licitatie. Pentru ca este cel putin imoral sa-i vinzi un Mercedes unuia care nu si-a platit nici macar factura la curent. Si atunci nu va mai fi nevoie ca domnul ministru Musetescu sa mai vina cu sperietori de genul "implicarea serviciilor secrete care sa transmita un semnal negativ catre smecheri". Selectia se va face automat si transparent, prin competitie deschisa: ai bani, cumperi. Nu ai, la revedere! Este de asteptat ca initiativa anuntata de premier sa starneasca nemultumiri si chiar o opozitie mai mult sau mai putin fatisa din partea grupurilor de interese, inclusiv a celor din partidul pe care cu onor il conduce. Multi vor carti, ca si-asa nu prea sunt cumparatori pentru "gramada de fiare vechi" din portofoliul statului. Sau ca pretul oferit este prea mic. Daca ar fi asa, de ce se mai bat rechinii sa insface o halca cat mai mare din "gramada de fiare"? Iar, pe de alta parte, pretul unei societati este stabilit de piata, oricat ar vrea cineva sa ceara mai mult. Poate ca, dupa 12 ani de joaca de-a privatizarea (cu cateva exceptii notabile, incheiate de cele mai multe ori la presiunea FMI si Bancii Mondiale), Guvernul Nastase si-a dat seama ca, pentru vanzarile din care nu ies bani, exista prevederi clare si in Codul Penal. Unde acest tip de afacere se numeste, simplu, hotie.