vineri, 27 martie 2009

Un mariaj fericit conferă partenerilor de viaţă o tensiune arterială optimă

Un mariaj fericit poate asigura partenerilor de viaţă o tensiune arterială optimă, însă un mariaj nefericit poate fi mai periculos din acest punct de vedere decât celibatul, conform unui nou studiu realizat la Brigham Young University şi prezentat în publicaţia Annals of Behavioral Medicine , informează Associated Press recepţionată de Rompres.
Cea de-a doua concluzie a acestui studiu este cu adevărat surpinzătoare pentru că până în prezent se considera că persoanele căsătorite sunt mai sănătoase decât cele care trăiesc singure, a precizat cercetătoarea Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie la Brigham Young University.
La acest studiu au participat 204 de persoane căsătorite şi 99 de adulţi celibatari. Majoritatea participanţilor la studiu au fost albi şi nu este sigur dacă aceleaşi rezultate se aplică şi la alte grupuri etnice, a precizat ea.
Voluntarii au purtat nişte dispozitive care permiteau înregistrarea tensiunii arteriale în diferite momente pe un interval de timp de 24 de ore. Participanţii căsătoriţi au fost rugaţi să completeze şi un chestionar cu privire la calitatea mariajului lor.
În urma analizării acestor date s-a observat că la un nivel de satisfacţie maritală ridicat presiunea arterială se menţine în cote scăzute de-a lungul întregii zile. Însă în cazul soţilor cu o căsnicie nefericită s-a înregistrat o tensiune arterială medie mai ridicată decât în cazul persoanelor care trăiesc singure. În perioada zilei media tensiunii arteriale a voluntarilor cu căsnicii nefericite a fost cu cinci puncte mai ridicată decât a celibatarilor, cu efecte catalogate drept îngrijorătoare cu privire la sănătatea organismului
.
"Cred că acest studiu trebuie să se bucure de o atenţie sporită, pentru că puţine studii, care-şi propun să evidenţieze factorii de risc pentru o tensiune arterială crescută, se orientează asupra calităţii mariajului, fără să se oprească pur şi simplu la statutul marital'', a comentat şi Karen Matthews, profesor de psihiatrie, psihologie şi epidemiologie la University of Pittsburgh.