upă 22 de zile de război, traficul de arme prin tuneluri a fost reluat
Teheranul a promis că va reconstrui Gaza şi oferă 4.000 euro
fiecărei familii cu casa distrusă de trupele israeliene
Navele americane aflate în Oceanul Indian şi Marea Roşie, cu misiunea oficială de a curma atacurile piraţilor somalezi, au început să urmărească navele iraniene care încearcă să reînarmeze Hamas. Sprijinul Marinei SUA (confirmat de surse diplomatice americane pentru The Times) le-ar fi absolut necesar israelienilor, care constată că inamicul lor din Gaza se reînarmează nestingherit.
După o campanie de 22 zile, obiectivele Israelului în Fâşia Gaza nu au fost atinse, consideră cel puţin 50% dintre israelieni, deşi 91% dintre ei au aprobat intervenţia militară. Convingerea publicului a fost întărită de o declaraţie recentă a ministrului Apărării, Ehud Barack, care s- arătat gata să ordone noi lovituri aeriene asupra tunelurilor dinspre Egipt prin care se aprovizionează cu arme mişcarea Hamas.
Dacă nu a reuşit să distrugă tunelurile, cu atât mai puţin va reuşi Israelul să oprească transporturile maritime de arme, dinspre Iran, fără ajutorul unui partener strategic precum Marina SUA, care a început deja să-şi arate ajutorul. Săptămâna trecută, marinari de pe USS San Antonio (o navă-bază pentru debarcări amfibii) au urcat la bordul unui cargou rusesc, cu pavilion înregistrat în Cipru, la bordul căruia au descoperit arme care se îndreptau către Egipt. Însă regimul teocratic de la Teheran nu are nici măcar legături diplomatice cu regimul laic autoritar al lui Hosni Mubarak, astfel că armele erau destinate militanţilor Hamas.
Descoperirea americanilor confirmă avertizările trasmise de serviciile
secrete israeliene, potrivit cărora Gardienii Revoluţiei iraniene aprovizionează încă Hamas, chiar şi după o campanie militară care a avut ca obiectiv declarat distrugerea tunelurilor prin care armele intră în Gaza.
O sută de tuneluri încă funcţionale în Gaza
Potrivit estimărilor unor surse din Rafah (oraş din Gaza de la frontiera cu Egiptul), circa o sută de tuneluri, respectiv 20% din cele existente înainte de declanşarea intervenţiei israeliene, la 27 decembrie, mai sunt funcţionale. Prin intermediul lor, sosesc încă arme din Iran, dar şi ele ar putea servi şi sosirii „ajutorului financiar” promis de Teheran pentru reconstrucţia Gazei.
Iranul a promis că oferă câte 1.000 euro familiei fiecărui militant Hamas ucis în luptele de la începutul anului, respectiv 500 euro pentru familia fiecărui rănit. Pentru o casă
distrusă de bombele israeliene, Iranul oferă 4.000 euro. Or, dată fiind izolarea internaţională, şi a Iranului, dar şi a Gazei controlate de Hamas, banii nu vor putea ajunge sub forma transferurilor bancare
, ci tot prin tuneluri.
Ruta maritimă – singura accesibilă controlului american
Serviciile secrete israeliene se tem că Hamas ar urma să primească inclusiv rachete Fajr, cu raza de 80 km (aşadar capabile să lovească Tel-Aviv-ul sau reactorul nuclear de la Dimona), pe care navele americane le-ar putea intercepta. Din portul iranian Bandar Abbas, armele sunt transportate cu nave militare până în Eritreea, de unde sunt transferate pe nave civile.
Aceste vapoare ajung în apele teritoriale egiptene, unde Marina israeliană nu are acces şi, la adăpostul nopţii, scafandri iranieni le transferă pe bărci de pescuit palestiniene. Rachetele ajung apoi în Egipt de unde, prin tuneluri, pătrund în Gaza.
Numai această rută maritimă (din Golful Persic, Oceanul Indian, Marea Roşie, Canalul Suez şi Marea Mediterană) este accesibilă controlului american, pentru că iranienii şi militanţii Hamas folosesc şi una terestră. După ce armele ajung, tot pe mare, în Somalia sau Egipt, ele sunt purtate, prin deşert, până la graniţa dintre Egipt şi Fâşia Gaza.
Info plus:
Precedentul „Karine A”
În 2002, comandourile navale israeliene au preluat controlul asupra navei „Karine A”, la bordul căreia au descoperit 50 de tone de arme, în valoare de 15 milioane dolari. Cargoul aparţinea Autorităţii Pale-tiniene şi interceptarea lui s-a făcut în Mediterana, la 500 km de coastele Israelului.
vineri, 24 iulie 2009
Kievul, luminat de Lenin. Romanii sunt priviti ca niste suboameni in Ucraina, in pofida asa-zisului dezghet diplomatic
Vizita de “recunoastere” a ministrului roman de externe, Cristian Diaconescu, la Kiev, nu a adus nimic nou in relatiile bilaterale. Asa cum procedeaza mafiotii prin filme, ucrainenii au vrut sa se impuna de la prima vedere, dar noi i-am tratat cu calm. “Ah, doar atat puteti? Nu ne impresionati” - ar fi trebuit sa sune o replica din partea noastra.
Poate ca nu este corect pentru unii sa fac comentarii acide la adresa vecinilor ucraineni doar dupa o zi de stat la Kiev, dar consider ca si prima
impresie conteaza, asa ca nu cred ca gresesc foarte mult cand spun ca ucraina este vecinul pe care nu si-l doreste nimeni. Chiar si ucrainenii se tem de tara lor, dar „haholii“ se sperie ca artificiala ucraina, blagoslovita de Stalin cu teritorii care nu i-au apartinut vreodata, se va desface ca un iceberg ce se topeste... O parte spre vestul polonez, o parte - Crimeea - spre Rusia, sudul Basarabiei, Bucovina de Nord si Tinutul Herta la Romania, iar ce ramane se imparte intre Iulia Timosenko, miliardarii Grigorii Surkis si Rinat Ahmetov, si poate o felie pentru Viktor Iuscenko. “Cand aud ca suntem romani se schimba la fata si devin foarte distanti, chiar nesimtiti. Si nu mai vorbesc deloc cu tine. Se simte ca suntem considerati altfel decat ceilalti. Chiar si copiii se comporta asa. Am cunoscut o fetita de sapte ani, care era draguta, ca orice copil de varsta ei, si vorbea cu mine. Cand a aflat ca sunt romanca, nu a mai vrut sa discute, a fugit pur si simplu”, spune o doamna din Ambasada Romaniei la Kiev. “E clar, sunt educati sa ne urasca”, ma gandesc eu. De ce nu ma mira antipatia ucrainenilor fata de noi? Am vazut ca suntem considerati “altfel” de cum am ajuns la Kiev. Lasand la o parte taxa inventata de 50 de dolari
americani, pe care au impus-o ucrainenii romanilor, cu exceptia ministrului si a altor oficiali din Ministerul de Externe, impresia personala in cele 20 de ore petrecute la Kiev a fost ca suntem jefuiti doar pentru ca suntem romani.
Chiar de la receptia hotelului – o relicva murdara de pe vremea lui Hrusciov, decorata cu 4 stele ca sa-i pacaleasca pe turisti – am fost izbiti de raceala ucraineana. Doua tovarase se uita chioras la noi si o pun pe o fata mai tanara sa se ocupe de formalitati. Pun cåteva intrebari obisnuite, cum ar fi daca avem internet wireless, iar cele doua babuste o zoresc pe tanara sa nu stea la discutii. Inteleg din privirile ei cat de complexa e ucraina.
Noaptea, la «Maidan», se lucreaza cu gura
Spre deosebire de colegii mei din delegatia de ziaristi care l-au insotit pe ministrul Diaconescu la Kiev, am decis sa ies din hotel si sa cutreier centrul capitalei ucrainei. Spre disperarea purtatorului de cuvant al MAE. Ma inarmez cu o harta, o conving pe tanara de la receptie sa-mi arate drumul spre “Maidan” - celebra Piata a Independentei si plec. E ora 21.30 si orasul se pregatea de culcare. Trotuarele largi, curatate de zapada (ninsese recent) sunt aproape pustii. Mai trec cativa oameni grabiti, tineri, mai maturi, unii in uniforme. Pe masura ce ma apropii de centru, orasul se aglomereaza. Tinere blonde, cu breton à la Elena Udrea sau Elena Basescu, patruleaza cate doua-trei si prin fata unui restaurant de lux sau a unui club de fite, pare-se, sub privirile atente ale unor taximetristi. Nu trebuie sa fii expert in resurse umane ca sa-ti dai seama cu ce se ocupa. Ma gandesc sa nu le pozez, ca trebuie sa ma intorc tot pe acolo si nu se stie...
In Piata Independentei, e veselie mare. Aproape de baza columnei din piata functioneaza un patinoar, iar 20-30 de tineri se invart pe gheata pe ritmurile muzicii. Un imens brad stufos si decorat cu globulete imi aminteste ca la ei abia s-au incheiat sarbatorile de iarna. Cateva cupluri de indragostiti trec pe langa mine, fetele cu buchete de flori in maini. Mai trec si cateva cupluri de indragostiti de alcool, cu cate o bere in mana. O alegere indrazneata pentru cele zero grade, cate sunt afara. In pasajul pietonal din “Maidan” e o adevarata viata
de noapte. Cum cobor treptele, nimeresc intr-un grup de cinci-sase femei care beau zdravan, trec de ele lejer, fara sa le bag in seama, dar un individ care pazea o florarie nu ma iarta si ma intreaba ceva. Ridic din umeri, el se prinde ca nu sunt de pe acolo si imi zice pe limba lui Borit: za girl, 20 dalarz, oral secs. Refuz zambind si imi continui plimbarea, cu pasi egali. Revin la hotel fara alte peripetii, doar ca sa vad ca viata de noapte se deruleaza din greu si acolo: blonde, mai tinere sau mai obosite, deflieaza prin hol, de la intrare spre lift, spre camerele clientilor...
Un dialog deschis: Parle vous english?
A doua zi aveam sa descopar si reactia presei ucrainene fata de romani. Ajungem la Ministerul ucrainenan de Externe, o cladire masiva, sovietica, strajuita de niste coloane faraonice si plasata strategic langa o biserica cu cupola aurita. Avea loc briefingul de presa al ministrului Cristian Diaconescu si al omologului sau ucrainean, Volodimir Ogrizko. Desi mai erau zece minute pana la ora programata pentru conferinta, briefingul incepuse, fara presa romana. Ogrizko isi repeta slagarul cu prietenia romano-ucraineana si spunea ca tara lui va respecta decizia ce se va da la Haga, pe 3 februarie. Dar apoi aminteste, cu subinteles, ca 80% din gazul rusesc, destinat Europei, trece prin ucraina si “acest lucru nu se va schimba foarte curand”. Dupa patru intrebari, conferinta se termina, Diaconescu pleaca, e condus de Ogrizko, iar cand ucraineanul se intoarce, il astept si il abordez in engleza. Ma apuca de cot si trece zambind pe langa mine, fara sa raspunda. OK, daca Ogrizko e asa de important, hai sa vad ce zic colegii ziaristi ucraineni despre Romania. Le intreb pe niste “fatuci” in engleza ce parere au despre relatiile ucrainei cu Romania. Ele se zburlesc, iar una indrazneste sa spuna ca vorbeste franceza, nu engleza. O intreb si in franceza. Tacere. O intreb si in rusa pe care o mai tin minte. Alea isi strang catrafusele si pleaca, refuzand orice discutie. Un oficial al Ambasadei romane de la Kiev ma consoleaza, stie el mai bine cum sta treaba...
Vladimir Ilici Lenin si aderarea la UE
Nu renunt asa usor si, la un moment dat, impreuna cu o colega, il iau la intrebari pe soferul microbuzului aflat la dispozitia noastra. Omul vorbea engleza, dar stia si germana, ceva mai bine. Ne spune ca e din “Transcarpatia” si ca a cunoscut romani – de parca s-ar fi intalnit cu ET. Nu spune prea multe, doar ca o pensie obisnuita este de 90 de dolari, ca valutele oscileaza rau de tot in comparatie nu grivna, de la 6 grivne pe dolar la 10 grivne, in aceeasi zi. Apoi ne intreaba el cand sarbatorim noi Craciunul. Ii explic ca pe 25 decembrie, dar ca si noi suntem ortodocsi, nu catolici. Iar soferul recunoaste ca ar vrea sa vada Bucurestiul: “am vazut pe internet, sunt cladiri
frumoase in Bucuresti”. Trecem pe langa sediul KGB si, profitand de ocazie, soferul constata ca stim foarte putine unii de altii: “noi, in ucraina, stim ce e la Londra, la Paris, dar nimic despre Bucuresti”. Il consolez: “Si la noi e la fel – suntem la curent cu situatia de la Washington sau Roma, dar nu stim nimic despre Sofia sau Belgrad. Sau Kiev”. La plecare spre aeroport, trecem pe langa statuia lui Lenin. Bine ingrijita, cu coroane de flori la baza. Si ei, ucrainenii, zic ca vor in Uniunea Europeana...
Poate ca nu este corect pentru unii sa fac comentarii acide la adresa vecinilor ucraineni doar dupa o zi de stat la Kiev, dar consider ca si prima
impresie conteaza, asa ca nu cred ca gresesc foarte mult cand spun ca ucraina este vecinul pe care nu si-l doreste nimeni. Chiar si ucrainenii se tem de tara lor, dar „haholii“ se sperie ca artificiala ucraina, blagoslovita de Stalin cu teritorii care nu i-au apartinut vreodata, se va desface ca un iceberg ce se topeste... O parte spre vestul polonez, o parte - Crimeea - spre Rusia, sudul Basarabiei, Bucovina de Nord si Tinutul Herta la Romania, iar ce ramane se imparte intre Iulia Timosenko, miliardarii Grigorii Surkis si Rinat Ahmetov, si poate o felie pentru Viktor Iuscenko. “Cand aud ca suntem romani se schimba la fata si devin foarte distanti, chiar nesimtiti. Si nu mai vorbesc deloc cu tine. Se simte ca suntem considerati altfel decat ceilalti. Chiar si copiii se comporta asa. Am cunoscut o fetita de sapte ani, care era draguta, ca orice copil de varsta ei, si vorbea cu mine. Cand a aflat ca sunt romanca, nu a mai vrut sa discute, a fugit pur si simplu”, spune o doamna din Ambasada Romaniei la Kiev. “E clar, sunt educati sa ne urasca”, ma gandesc eu. De ce nu ma mira antipatia ucrainenilor fata de noi? Am vazut ca suntem considerati “altfel” de cum am ajuns la Kiev. Lasand la o parte taxa inventata de 50 de dolari
americani, pe care au impus-o ucrainenii romanilor, cu exceptia ministrului si a altor oficiali din Ministerul de Externe, impresia personala in cele 20 de ore petrecute la Kiev a fost ca suntem jefuiti doar pentru ca suntem romani.
Chiar de la receptia hotelului – o relicva murdara de pe vremea lui Hrusciov, decorata cu 4 stele ca sa-i pacaleasca pe turisti – am fost izbiti de raceala ucraineana. Doua tovarase se uita chioras la noi si o pun pe o fata mai tanara sa se ocupe de formalitati. Pun cåteva intrebari obisnuite, cum ar fi daca avem internet wireless, iar cele doua babuste o zoresc pe tanara sa nu stea la discutii. Inteleg din privirile ei cat de complexa e ucraina.
Noaptea, la «Maidan», se lucreaza cu gura
Spre deosebire de colegii mei din delegatia de ziaristi care l-au insotit pe ministrul Diaconescu la Kiev, am decis sa ies din hotel si sa cutreier centrul capitalei ucrainei. Spre disperarea purtatorului de cuvant al MAE. Ma inarmez cu o harta, o conving pe tanara de la receptie sa-mi arate drumul spre “Maidan” - celebra Piata a Independentei si plec. E ora 21.30 si orasul se pregatea de culcare. Trotuarele largi, curatate de zapada (ninsese recent) sunt aproape pustii. Mai trec cativa oameni grabiti, tineri, mai maturi, unii in uniforme. Pe masura ce ma apropii de centru, orasul se aglomereaza. Tinere blonde, cu breton à la Elena Udrea sau Elena Basescu, patruleaza cate doua-trei si prin fata unui restaurant de lux sau a unui club de fite, pare-se, sub privirile atente ale unor taximetristi. Nu trebuie sa fii expert in resurse umane ca sa-ti dai seama cu ce se ocupa. Ma gandesc sa nu le pozez, ca trebuie sa ma intorc tot pe acolo si nu se stie...
In Piata Independentei, e veselie mare. Aproape de baza columnei din piata functioneaza un patinoar, iar 20-30 de tineri se invart pe gheata pe ritmurile muzicii. Un imens brad stufos si decorat cu globulete imi aminteste ca la ei abia s-au incheiat sarbatorile de iarna. Cateva cupluri de indragostiti trec pe langa mine, fetele cu buchete de flori in maini. Mai trec si cateva cupluri de indragostiti de alcool, cu cate o bere in mana. O alegere indrazneata pentru cele zero grade, cate sunt afara. In pasajul pietonal din “Maidan” e o adevarata viata
de noapte. Cum cobor treptele, nimeresc intr-un grup de cinci-sase femei care beau zdravan, trec de ele lejer, fara sa le bag in seama, dar un individ care pazea o florarie nu ma iarta si ma intreaba ceva. Ridic din umeri, el se prinde ca nu sunt de pe acolo si imi zice pe limba lui Borit: za girl, 20 dalarz, oral secs. Refuz zambind si imi continui plimbarea, cu pasi egali. Revin la hotel fara alte peripetii, doar ca sa vad ca viata de noapte se deruleaza din greu si acolo: blonde, mai tinere sau mai obosite, deflieaza prin hol, de la intrare spre lift, spre camerele clientilor...
Un dialog deschis: Parle vous english?
A doua zi aveam sa descopar si reactia presei ucrainene fata de romani. Ajungem la Ministerul ucrainenan de Externe, o cladire masiva, sovietica, strajuita de niste coloane faraonice si plasata strategic langa o biserica cu cupola aurita. Avea loc briefingul de presa al ministrului Cristian Diaconescu si al omologului sau ucrainean, Volodimir Ogrizko. Desi mai erau zece minute pana la ora programata pentru conferinta, briefingul incepuse, fara presa romana. Ogrizko isi repeta slagarul cu prietenia romano-ucraineana si spunea ca tara lui va respecta decizia ce se va da la Haga, pe 3 februarie. Dar apoi aminteste, cu subinteles, ca 80% din gazul rusesc, destinat Europei, trece prin ucraina si “acest lucru nu se va schimba foarte curand”. Dupa patru intrebari, conferinta se termina, Diaconescu pleaca, e condus de Ogrizko, iar cand ucraineanul se intoarce, il astept si il abordez in engleza. Ma apuca de cot si trece zambind pe langa mine, fara sa raspunda. OK, daca Ogrizko e asa de important, hai sa vad ce zic colegii ziaristi ucraineni despre Romania. Le intreb pe niste “fatuci” in engleza ce parere au despre relatiile ucrainei cu Romania. Ele se zburlesc, iar una indrazneste sa spuna ca vorbeste franceza, nu engleza. O intreb si in franceza. Tacere. O intreb si in rusa pe care o mai tin minte. Alea isi strang catrafusele si pleaca, refuzand orice discutie. Un oficial al Ambasadei romane de la Kiev ma consoleaza, stie el mai bine cum sta treaba...
Vladimir Ilici Lenin si aderarea la UE
Nu renunt asa usor si, la un moment dat, impreuna cu o colega, il iau la intrebari pe soferul microbuzului aflat la dispozitia noastra. Omul vorbea engleza, dar stia si germana, ceva mai bine. Ne spune ca e din “Transcarpatia” si ca a cunoscut romani – de parca s-ar fi intalnit cu ET. Nu spune prea multe, doar ca o pensie obisnuita este de 90 de dolari, ca valutele oscileaza rau de tot in comparatie nu grivna, de la 6 grivne pe dolar la 10 grivne, in aceeasi zi. Apoi ne intreaba el cand sarbatorim noi Craciunul. Ii explic ca pe 25 decembrie, dar ca si noi suntem ortodocsi, nu catolici. Iar soferul recunoaste ca ar vrea sa vada Bucurestiul: “am vazut pe internet, sunt cladiri
frumoase in Bucuresti”. Trecem pe langa sediul KGB si, profitand de ocazie, soferul constata ca stim foarte putine unii de altii: “noi, in ucraina, stim ce e la Londra, la Paris, dar nimic despre Bucuresti”. Il consolez: “Si la noi e la fel – suntem la curent cu situatia de la Washington sau Roma, dar nu stim nimic despre Sofia sau Belgrad. Sau Kiev”. La plecare spre aeroport, trecem pe langa statuia lui Lenin. Bine ingrijita, cu coroane de flori la baza. Si ei, ucrainenii, zic ca vor in Uniunea Europeana...
Acordurile pentru tranzitul gazului intre Rusia si Ucraina ar putea fi anulate
cordul pentru tranzitul gazului, semnat recent intre Ucraina si Rusia, ar putea fi anulat daca se dovedeste ca asupra presedintelui companiei
ucrainene Naftogaz, Oleg Dubina, au fost exercitate presiuni, a declarat lui Bogdan Sokolovski, consilierul presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko pe probleme energetice, citat de AFP.
"Acordul privind gazul dintre Naftogaz si Gazprom poate fi declarat invalid daca a fost incheiat sub presiuni", a afirmat luni Bogdan Sokolovski, intr-un comunicat, citat de NewsIn.
"Exista motive sa ne indoim" ca presedintele Naftogaz Oleg Dubina "ar fi putut cu buna stiinta si din proprie initiativa sa semneze aceste documente", a adaugat Sokolovski. El a evocat si "semne ale presiunilor" exercitate asupra acestuia, dar a adaugat ca informatiile trebuie verificate.
Acordul a fost semnat saptamana trecuta in prezenta Premierului ucrainean Iulia Timosenko si a omologului sau rus Vladimir Putin. Documentul a pus capat crizei gazului care a afectat majoritatea statelor din sud-estul Europei pentru aproape 2 saptamani.
ucrainene Naftogaz, Oleg Dubina, au fost exercitate presiuni, a declarat lui Bogdan Sokolovski, consilierul presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko pe probleme energetice, citat de AFP.
"Acordul privind gazul dintre Naftogaz si Gazprom poate fi declarat invalid daca a fost incheiat sub presiuni", a afirmat luni Bogdan Sokolovski, intr-un comunicat, citat de NewsIn.
"Exista motive sa ne indoim" ca presedintele Naftogaz Oleg Dubina "ar fi putut cu buna stiinta si din proprie initiativa sa semneze aceste documente", a adaugat Sokolovski. El a evocat si "semne ale presiunilor" exercitate asupra acestuia, dar a adaugat ca informatiile trebuie verificate.
Acordul a fost semnat saptamana trecuta in prezenta Premierului ucrainean Iulia Timosenko si a omologului sau rus Vladimir Putin. Documentul a pus capat crizei gazului care a afectat majoritatea statelor din sud-estul Europei pentru aproape 2 saptamani.
Al cincilea deces provocat de gripă aviară în China, în 2009
Un chinez de 18 ani a murit de gripă aviară, acesta fiind al cincilea deces cauzat de boală în China de la 1 ianuarie, a anunţat azi agenţia oficială China Nouă, citată de AFP.
Tânărul s-a îmbolnăvit în regiunea sud-vestică Guangxi, în 19 ianuarie, a anunţat Ministerul Sănătăţii, citat de agenţia oficială.
Alte patru decese cauzate de infecţia cu H5N1 fuseseră anunţate în China de la începutul anului. Prin comparaţie, de-a lungul întregului an trecut, gripa aviară a provocat moartea a doar trei persoane în această ţară.
Numărul mare de cazuri anunţate de la începutul anului a intensificat temerile legate de o propagare a virusului, mai ales în condiţiile în care chinezii sărbătoresc în aceste zile Anul Nou, iar potrivit tradiţiei, consumă multă carne de pui.
Autorităţile sanitare chineze au cerut populaţiei să fie vigilentă luna aceasta, când vremea relativ caldă şi umedă este suspectată că a contribuit la răspândirea virusului. Alte victime recente al gripei aviare s-au îmbolnăvit în zone unde nu au fost raportate anterior focare de H5N1 la păsări.
Tânărul s-a îmbolnăvit în regiunea sud-vestică Guangxi, în 19 ianuarie, a anunţat Ministerul Sănătăţii, citat de agenţia oficială.
Alte patru decese cauzate de infecţia cu H5N1 fuseseră anunţate în China de la începutul anului. Prin comparaţie, de-a lungul întregului an trecut, gripa aviară a provocat moartea a doar trei persoane în această ţară.
Numărul mare de cazuri anunţate de la începutul anului a intensificat temerile legate de o propagare a virusului, mai ales în condiţiile în care chinezii sărbătoresc în aceste zile Anul Nou, iar potrivit tradiţiei, consumă multă carne de pui.
Autorităţile sanitare chineze au cerut populaţiei să fie vigilentă luna aceasta, când vremea relativ caldă şi umedă este suspectată că a contribuit la răspândirea virusului. Alte victime recente al gripei aviare s-au îmbolnăvit în zone unde nu au fost raportate anterior focare de H5N1 la păsări.
Un român a fost condamnat în Franţa pentru răpirea unei compatrioate de 14 ani
ustiţia franceză a condamnat astăzi la 16 luni de închisoare cu executare un român de 22 de ani care a răpit şi sechestrat timp de câteva ore o româncă de 14 ani, de care era îndrăgostit şi cu care voia să se căsătorească, în pofida refuzului ei, relatează AFP.
Aflat în închisoare din septembrie 2007, Bogdan Anghel va fi eliberat în câteva zile, pentru că şi-a executat deja pedeapsa. Procurorul ceruse pentru el doi ani de închisoare la tribunalul corecţional din Bobigny, în regiunea pariziană.
Vărul său, în vârstă de 24 de ani, şi prietena acestuia, găsiţi vinovaţi de complicitate, au fost condamnaţi la un an, respectiv 10 luni de închisoare cu executare. Condamnaţii trebuie să plătească şi despăgubiri de 2.500 de euro
adolescentei numite Rodica, răpită în 18 septembrie 2007 din faţa domiciliului său de la Montreuil, în apropiere de Paris.
Potrivit lui Bogdan, Rodica a urcat "de bunăvoie" în maşina lor. Tânărul a fost arestat după şase ore de poliţia din Bourges, centru, după un apel telefonic al mamei fetei, care a ajutat poliţia să o găsească şi să o elibereze teafără şi nevătămată.
Cu două zile mai devreme, părinţii Rodicăi şi ai lui Bogdan se întâlniseră pentru a discuta despre căsătoria celor doi, dar fata şi mama ei au refuzat categoric, a spus procurorul, vorbind despre "fapte intolerabile", "învechite" şi "şocante" faţă de fetele din comunitatea română.
Aflat în închisoare din septembrie 2007, Bogdan Anghel va fi eliberat în câteva zile, pentru că şi-a executat deja pedeapsa. Procurorul ceruse pentru el doi ani de închisoare la tribunalul corecţional din Bobigny, în regiunea pariziană.
Vărul său, în vârstă de 24 de ani, şi prietena acestuia, găsiţi vinovaţi de complicitate, au fost condamnaţi la un an, respectiv 10 luni de închisoare cu executare. Condamnaţii trebuie să plătească şi despăgubiri de 2.500 de euro
adolescentei numite Rodica, răpită în 18 septembrie 2007 din faţa domiciliului său de la Montreuil, în apropiere de Paris.
Potrivit lui Bogdan, Rodica a urcat "de bunăvoie" în maşina lor. Tânărul a fost arestat după şase ore de poliţia din Bourges, centru, după un apel telefonic al mamei fetei, care a ajutat poliţia să o găsească şi să o elibereze teafără şi nevătămată.
Cu două zile mai devreme, părinţii Rodicăi şi ai lui Bogdan se întâlniseră pentru a discuta despre căsătoria celor doi, dar fata şi mama ei au refuzat categoric, a spus procurorul, vorbind despre "fapte intolerabile", "învechite" şi "şocante" faţă de fetele din comunitatea română.
CE ar putea demara joi procedurile de încălcare a Tratatului de către România în telecomunicaţii
eventuală procedură de încălcare a Tratatului UE (infringement) de către România din cauza imixtiunii în 2008 în independenţa autorităţii de reglementare a telecomunicaţiilor (ANC) va fi anunţată joi,a declarat pentru Martin Selmayr, purtător de cuvânt al comisarului pentru telecomunicaţii, citat de NewsIn.
"Comisia Europeană este încă în pregătiri. Dacă o decizie va fi luată, aceasta va fi anunţată joi la ora 12.00 (13.00 ora României)", a precizat Selmayr.
Romania a primit deja două scrisori de avertizare din partea comisarului de resort Viviane Reding, după ce şeful fostei Autorităţi Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI), Dan Georgescu, a fost demis iar autoritatea restructurată prin ordonanţă de urgenţă.
Într-un discurs rostit la Veneţia în luna octombrie, Reding dădea România drept exemplu negativ în domeniul telecomunicaţiilor, din cauza "legislaţiei slabe şi inconsistente".
"Operatorii vor ezita să investească în promiţătoarea piaţă românească dacă şeful autorităţii naţionale de reglementare a telecomunicaţiilor poate fi dat afară de două ori în trei ani, după care de fiecare dată
autoritatea este complet reorganizată prin ordonanţă de urgenţă!" a spus comisarul.
"Comisia Europeană este încă în pregătiri. Dacă o decizie va fi luată, aceasta va fi anunţată joi la ora 12.00 (13.00 ora României)", a precizat Selmayr.
Romania a primit deja două scrisori de avertizare din partea comisarului de resort Viviane Reding, după ce şeful fostei Autorităţi Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI), Dan Georgescu, a fost demis iar autoritatea restructurată prin ordonanţă de urgenţă.
Într-un discurs rostit la Veneţia în luna octombrie, Reding dădea România drept exemplu negativ în domeniul telecomunicaţiilor, din cauza "legislaţiei slabe şi inconsistente".
"Operatorii vor ezita să investească în promiţătoarea piaţă românească dacă şeful autorităţii naţionale de reglementare a telecomunicaţiilor poate fi dat afară de două ori în trei ani, după care de fiecare dată
autoritatea este complet reorganizată prin ordonanţă de urgenţă!" a spus comisarul.
Presupusul autor al crimelor comise la o creşă din Belgia refuză să mânânce
gradinita
Tânărul de 20 ani arestat vineri pentru crimele comise la o creşă din Belgia refuză să mănânce. Acesta a fost plasat sub perfuzii în închisoare, anunţă AFP. El a fost scos din celulă şi dus în unităţile medicale ale închisorii din Bruges.
Bărbatul refuză să vorbească cu anchetatorii şi nu a dat nici o explicaţie pentru gestul său, informează AFP.
Vineri, bărbatul de 20 de ani a fost arestat pentru uciderea cu un cuţin a doi bebeluşi şi a unei angajate a creşei din Termonde. Alte 20 de persoane au fost rănite în urma atacului de la creşa belgiană. Martorii incidentului au povestit că agresorul avea faţa pictată în negru şi alb.
Tânărul de 20 ani arestat vineri pentru crimele comise la o creşă din Belgia refuză să mănânce. Acesta a fost plasat sub perfuzii în închisoare, anunţă AFP. El a fost scos din celulă şi dus în unităţile medicale ale închisorii din Bruges.
Bărbatul refuză să vorbească cu anchetatorii şi nu a dat nici o explicaţie pentru gestul său, informează AFP.
Vineri, bărbatul de 20 de ani a fost arestat pentru uciderea cu un cuţin a doi bebeluşi şi a unei angajate a creşei din Termonde. Alte 20 de persoane au fost rănite în urma atacului de la creşa belgiană. Martorii incidentului au povestit că agresorul avea faţa pictată în negru şi alb.
Sud-vestul Europei, devastat. Furtuna Klaus a provocat moartea a 24 de persoane
Sud-vestul Europei a fost grav afectat de furtuna Klaus. Reţelele electrice şi feroviare din Spania şi Franţa au fost afectate de această furtună care a provocat moartea de 24 de persoane, anunţă AFP.
În Spania, peste 1.100 de hectare de pădure au fost distruse de incendiile răspândite de rafalele de vânt din estul ţării. Tot în Spania, furtuna a provocat moartea a 12 persoane, printre care patru copii
, ucişi sâmbătă în urma prăbuşirii unei săli de sport la Sant Boi de Llobregat, în apropiere de Barcelona.
Furtuna a făcut victime şi în Italia.Cel puţin patru persoane au murit în partea de sud, dintre care trei în urma unei alunecări de teren
pe o autostradă. Duminică o femeie a murit fiind luată de ape în timp ce se plimba pe o plajă.
Duminică, furtuna a ajuns în Portugalia. 14 drumuri au fost blocate sau închise, duminică seara, din cauza intemperiilor, au anunţat reprezentanţi ai jandarmeriei.
În Franţa, patru persoane au decedat, intoxicate cu monoxid de carbon degajat de grupurile electrogene, puse în funcţiune în urma penelor de curent. Numai în acest weekend au murit opt persoane în Franţa.
Aproximativ 1.000 de agenţi sprijiniţi de echipe venite din Germania, Anglia şi Portugalia au fost însărcinaţi cu repararea reţelelor electrice "în termen de cinci zile". Potrivit unui comunicat Red Electrica Espana (REE), administratorii reţelelor de electricitate, compania
franceză RTE şi cea spaniolă Red Electrica Espana (REE) "şi-au consolidat colaborarea într-o manieră solidară, pentru a face faţă situaţiei".
800.000 de locuinţe din Franţa au rămas fără curent din cauza furtunii. France Telecom a mobilizat 1.000 de tehnicieni pentru a repara reţeaua şi a reconecta 300.000 de clienţi care au fost privaţi de telefon fix duminică seara în sud-vestul ţării.Preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că va mobiliza şi armata pentru a oferi ajutor.
În Spania, peste 1.100 de hectare de pădure au fost distruse de incendiile răspândite de rafalele de vânt din estul ţării. Tot în Spania, furtuna a provocat moartea a 12 persoane, printre care patru copii
, ucişi sâmbătă în urma prăbuşirii unei săli de sport la Sant Boi de Llobregat, în apropiere de Barcelona.
Furtuna a făcut victime şi în Italia.Cel puţin patru persoane au murit în partea de sud, dintre care trei în urma unei alunecări de teren
pe o autostradă. Duminică o femeie a murit fiind luată de ape în timp ce se plimba pe o plajă.
Duminică, furtuna a ajuns în Portugalia. 14 drumuri au fost blocate sau închise, duminică seara, din cauza intemperiilor, au anunţat reprezentanţi ai jandarmeriei.
În Franţa, patru persoane au decedat, intoxicate cu monoxid de carbon degajat de grupurile electrogene, puse în funcţiune în urma penelor de curent. Numai în acest weekend au murit opt persoane în Franţa.
Aproximativ 1.000 de agenţi sprijiniţi de echipe venite din Germania, Anglia şi Portugalia au fost însărcinaţi cu repararea reţelelor electrice "în termen de cinci zile". Potrivit unui comunicat Red Electrica Espana (REE), administratorii reţelelor de electricitate, compania
franceză RTE şi cea spaniolă Red Electrica Espana (REE) "şi-au consolidat colaborarea într-o manieră solidară, pentru a face faţă situaţiei".
800.000 de locuinţe din Franţa au rămas fără curent din cauza furtunii. France Telecom a mobilizat 1.000 de tehnicieni pentru a repara reţeaua şi a reconecta 300.000 de clienţi care au fost privaţi de telefon fix duminică seara în sud-vestul ţării.Preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că va mobiliza şi armata pentru a oferi ajutor.
Criminalul de la cresa din Belgia, inspirat de moartea actorului Heath Ledger
utorul prezumtiv al oribilelor crime comise saptamana trecuta la cresa din Belgia si-ar fi putut planifica astfel atacul pentru a coincide cu prima aniversare a mortii lui Heath Ledger, actorul australian care l-a intrepretat pe Jocker in filmul Batman "The Dark Knight", relateaza "The Telegraph" in editia electronica de luni. Inainte de a injunghia mortal trei persoane, drintre care doi bebelusi, Kim De Gelder, descris de fostii sai colegi de munca drept un adevarat "dependent de filme", si-a vopsit fata in alb, parul in rosu, si-a fardat ochii si a purtat o peruca neagra.
Potrivit celor care l-au cunoscut pe Kim De Gelder, tanarul de 20 de ani, era un personaj singuratic, obsedat de filme si care traia in propria sa lume. "Porecla sa era Satan", a declarat un fost coleg de scoala. Vecinii care i-au cunoscut pe parintii lui de Gelder sustin ca fiul lor Kim, unul dintre cei doi copii ai familiei
, era o persoana "care traia singura in propria sa lume". "Uneori era vazut vorbind singur", a spus unul dintre vecini. "Era un localnic, dar era totusi strain de toata lumea de aici. Era un singuratic care respingea contactul cu altii", a adaugat el. "Kim era un copil
tacut si rezervat care nu se alatura copiilor de varsta sa", a precizat alt vecin. Potrivit unui ospatar de la un restaurant din apropiere, care era uneori angajat sa serveasca la petrecerile din casa familiei De Gelder, Kim statea de obicei intr-un colt si abia daca vorbea cu musafirii. "Daca baiatul spunea ceva gresit, daca facea o gluma sau spunea un lucru nelalocul sau, tatal sau venea si incepea sa tipe la el. Erau foarte severi cu el", a marturisit ospatarul. Tanarul s-a folosit ulterior de ocazia oferita de primul sau loc de munca permanent, obtinut in vara anului trecut, pentru a se muta din casa parinteasca si a inchiria un apartament
in localitatea invecinata. Potrivit gazdei sale, "el a fost foarte politicos atunci cand a semnat contractul de inchiriere", chiar "mai politicos decat este normal". Potrivit aceleiasi surse, Kim "nu avea pasiuni, nu avea viata
sociala si nu avea prieteni". El era palid "de parca n-ar fi vazut niciodata lumina soarelui", a adaugat gazda. Apartamentul insusi era neobisnuit de spartan. "La o luna dupa ce s-a mutat aici, singurele lucruri care existau in apartament erau o masa, doua scaune, un televizor, o saltea si un calculator", a precizat sursa citata. In data de 22 decembrie, Kim si-a dat brusc demisia, dupa ce unul dintre colegii sai a fost concediat. Potrivit unui vecin a carui mama era colega cu Kim, tanarul nu intelegea mereu ce i se spunea si nu asculta cu atentie. Colegii sai si-au amintit de asemenea cum Kim obisnuia sa-si aduca un pachetel de mancare constand exclusiv din broccoli crud.
Pe 23 decembrie, la un an si o zi dupa moartea actorului Heath Leadger, Kim, proaspat somer, s-a dus la o cresa din Dendermonde, aflata la circa 30 de kilometri de locuinta
sa, unde i-a ucis cu cutitul pe Leon Garcia, in varsta de noua luni, si pe Corneel Vermeir, de sase luni. In acelasi atac, a fost ucisa si Marita Blindeman, una dintre angajatele cresei, in varsta de 54 de ani. Tanarul nu s-a oprit insa aici, doar noua dintre cei 21 de copii aflati la cresa scapand nevatamati, vinerea trecuta. Doua persoane se afla in contiunare in stare critica in urma ranilor primite. Mai mult, potrivit unor surse, Kim avea asupra sa adresele altor trei crese. Teoria conform careia tanarul planuise sa comita si alte atacuri este sustinuta si de faptul ca suspectul era inarmat cu trei cutite, dar si cu un pistol fals. Odata arestat, tanarul cu trasaturi efeminate si parul lung a refuzat sa vorbeasca cu anchetatorii si spuna ce l-a impins sa savarseasca oribilele crime. In schimb, el a intrat in greva foamei, fiind in prezent plasat sub perfuzie in inchisoarea din Bruges. Inculpat pentru triplu asasinat si pentru tentative de asasinat, Kim de Gelder urmeaza sa fie adus marti in fata curtii, pentru o prima audiere.
Potrivit celor care l-au cunoscut pe Kim De Gelder, tanarul de 20 de ani, era un personaj singuratic, obsedat de filme si care traia in propria sa lume. "Porecla sa era Satan", a declarat un fost coleg de scoala. Vecinii care i-au cunoscut pe parintii lui de Gelder sustin ca fiul lor Kim, unul dintre cei doi copii ai familiei
, era o persoana "care traia singura in propria sa lume". "Uneori era vazut vorbind singur", a spus unul dintre vecini. "Era un localnic, dar era totusi strain de toata lumea de aici. Era un singuratic care respingea contactul cu altii", a adaugat el. "Kim era un copil
tacut si rezervat care nu se alatura copiilor de varsta sa", a precizat alt vecin. Potrivit unui ospatar de la un restaurant din apropiere, care era uneori angajat sa serveasca la petrecerile din casa familiei De Gelder, Kim statea de obicei intr-un colt si abia daca vorbea cu musafirii. "Daca baiatul spunea ceva gresit, daca facea o gluma sau spunea un lucru nelalocul sau, tatal sau venea si incepea sa tipe la el. Erau foarte severi cu el", a marturisit ospatarul. Tanarul s-a folosit ulterior de ocazia oferita de primul sau loc de munca permanent, obtinut in vara anului trecut, pentru a se muta din casa parinteasca si a inchiria un apartament
in localitatea invecinata. Potrivit gazdei sale, "el a fost foarte politicos atunci cand a semnat contractul de inchiriere", chiar "mai politicos decat este normal". Potrivit aceleiasi surse, Kim "nu avea pasiuni, nu avea viata
sociala si nu avea prieteni". El era palid "de parca n-ar fi vazut niciodata lumina soarelui", a adaugat gazda. Apartamentul insusi era neobisnuit de spartan. "La o luna dupa ce s-a mutat aici, singurele lucruri care existau in apartament erau o masa, doua scaune, un televizor, o saltea si un calculator", a precizat sursa citata. In data de 22 decembrie, Kim si-a dat brusc demisia, dupa ce unul dintre colegii sai a fost concediat. Potrivit unui vecin a carui mama era colega cu Kim, tanarul nu intelegea mereu ce i se spunea si nu asculta cu atentie. Colegii sai si-au amintit de asemenea cum Kim obisnuia sa-si aduca un pachetel de mancare constand exclusiv din broccoli crud.
Pe 23 decembrie, la un an si o zi dupa moartea actorului Heath Leadger, Kim, proaspat somer, s-a dus la o cresa din Dendermonde, aflata la circa 30 de kilometri de locuinta
sa, unde i-a ucis cu cutitul pe Leon Garcia, in varsta de noua luni, si pe Corneel Vermeir, de sase luni. In acelasi atac, a fost ucisa si Marita Blindeman, una dintre angajatele cresei, in varsta de 54 de ani. Tanarul nu s-a oprit insa aici, doar noua dintre cei 21 de copii aflati la cresa scapand nevatamati, vinerea trecuta. Doua persoane se afla in contiunare in stare critica in urma ranilor primite. Mai mult, potrivit unor surse, Kim avea asupra sa adresele altor trei crese. Teoria conform careia tanarul planuise sa comita si alte atacuri este sustinuta si de faptul ca suspectul era inarmat cu trei cutite, dar si cu un pistol fals. Odata arestat, tanarul cu trasaturi efeminate si parul lung a refuzat sa vorbeasca cu anchetatorii si spuna ce l-a impins sa savarseasca oribilele crime. In schimb, el a intrat in greva foamei, fiind in prezent plasat sub perfuzie in inchisoarea din Bruges. Inculpat pentru triplu asasinat si pentru tentative de asasinat, Kim de Gelder urmeaza sa fie adus marti in fata curtii, pentru o prima audiere.
NY Times: Nationalizarea la americani capata o noua infatisare
Membrii Administratiei Obama de la Washington si liderii democrati ai Congresului trebuie sa afle raspunsul la o intrebare delicata.
Dilema cu care se confrunta acum echipa lui Barack Obama este daca presedintele este pregatit sa nationalizeze o mare parte a sistemului bancar.
Majoritatea membrilor echipei economice a lui Obama recunosc ca deteriorarea rapida a celor mai multe banci
nationale, mai ales Bank of America si Citigroup, necesita investitii mai mari pentru contribuabili, mult mai mult decat cei 300 de milioane de dolari
deja administrati din banii colectati de la platitorii de taxe.
Insa daca sutele de miliarde de dolari din planul de resuscitare a economiei americane vor fi folositi pentru a salva aceste institutii bancare
, si probabil competitorii lor, cu ce se vor alege contribuabilii americani in schimb, se intreaba editorialistii economici de la publicatia New York Times, citata de ziare.com.
De altfel, aceasta nu este singura mare problema pe care o va naste viitoarea nationalizare care se pregateste in America.
O alta dilema, cu care urmeaza sa se confrunte administratia Obama, este cresterea riscurilor pe masura ce guvernul american isi extinde rolul de control de la cateva sectoare ale economiei
la o mult mai vasta arie a celei mai mari si mai puternice economii ale lumii.
Dilema cu care se confrunta acum echipa lui Barack Obama este daca presedintele este pregatit sa nationalizeze o mare parte a sistemului bancar.
Majoritatea membrilor echipei economice a lui Obama recunosc ca deteriorarea rapida a celor mai multe banci
nationale, mai ales Bank of America si Citigroup, necesita investitii mai mari pentru contribuabili, mult mai mult decat cei 300 de milioane de dolari
deja administrati din banii colectati de la platitorii de taxe.
Insa daca sutele de miliarde de dolari din planul de resuscitare a economiei americane vor fi folositi pentru a salva aceste institutii bancare
, si probabil competitorii lor, cu ce se vor alege contribuabilii americani in schimb, se intreaba editorialistii economici de la publicatia New York Times, citata de ziare.com.
De altfel, aceasta nu este singura mare problema pe care o va naste viitoarea nationalizare care se pregateste in America.
O alta dilema, cu care urmeaza sa se confrunte administratia Obama, este cresterea riscurilor pe masura ce guvernul american isi extinde rolul de control de la cateva sectoare ale economiei
la o mult mai vasta arie a celei mai mari si mai puternice economii ale lumii.
joi, 23 iulie 2009
Crimă la o şcoală din Budapesta
Doi profesori au fost împuşcaţi mortal aseară, într-o şcoală pentru copii
cu nevoi speciale, de o persoană necunoscută care a reuşit să fugă, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei din capitala ungară, citată de AFP.
Incidentul s-a produs
în jurul orei 17:45 GMT (19:45, ora României) într-o instituţie de învăţământ situată pe insula Csepel, pe Dunăre, în sudul Budapestei.
Potrivit sursei citate, criminalul a intrat în şcoală şi a deschis focul asupra a doi profesori, dintre care unul era directorul şcolii. Aceştia au murit după ce au fost împuşcaţi în cap.
De asemenea, un angajat al serviciului de securitate a fost rănit la o mână.
"Deşi străzile au fost imediat blocate de poliţie, autorul a reuşit să fugă", a declarat purtătoarea de cuvânt.
cu nevoi speciale, de o persoană necunoscută care a reuşit să fugă, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei din capitala ungară, citată de AFP.
Incidentul s-a produs
în jurul orei 17:45 GMT (19:45, ora României) într-o instituţie de învăţământ situată pe insula Csepel, pe Dunăre, în sudul Budapestei.
Potrivit sursei citate, criminalul a intrat în şcoală şi a deschis focul asupra a doi profesori, dintre care unul era directorul şcolii. Aceştia au murit după ce au fost împuşcaţi în cap.
De asemenea, un angajat al serviciului de securitate a fost rănit la o mână.
"Deşi străzile au fost imediat blocate de poliţie, autorul a reuşit să fugă", a declarat purtătoarea de cuvânt.
Hamasul considera ca initiativele de pace ale Egiptului nu sunt o baza viabila pentru un acord de incetare a focului
amasul si celelalte organizatii palestiniene cu sediul la Damasc considera ca initiativa autoritatilor egiptene, care doresc sa obtina un armistitiu permanent si sa puna capat razboiului din Fasia Gaza, nu este o baza viabila pentru un acord de incetare a focului, a declarat joi Khaled Abdel-Majid, un responsabil palestinian, citat de AFP.
"Organizatiile palestiniene, mai ales Hamas, nu vad in initiative egipteana o baza viabila pentru o solutie la aceasta criza", a spus liderul Frontului de lupta palestinian.
Ministrul egiptean de externe Ahmed Aboul Gheit a declarat anterior ca vrea sa se ajunga la un armistitiu in Fasia Gaza in decurs de trei zile, informeaza joi cotidianul "al-Hayat", citat de NewsIn.
"Vorbim de 48, maxim 72 de ore, pentru ca nu pot sa imi imaginez ca masina mortii israeliene isi continua operatiunile", a declarat oficialul. Aboul Gheit a explicat ca tara sa va continua discutiile cu cele doua parti si va incerca sa obtina un armistitiu care sa puna capa luptelor.
"Vrem sa ajungem (la un acord) cel putin asupra primelor doua puncte ale initiativei: o incetare a focului pentru o perioada limitata de timp si deschiderea unor puncte de trecere", a spus Aboul Gheit. Egiptul a va gazdui o runda de negocieri intre cele doua parti la care Israelul a anuntat deja ca va participa cu doi reprezentanti, informeaza CNN.
"Organizatiile palestiniene, mai ales Hamas, nu vad in initiative egipteana o baza viabila pentru o solutie la aceasta criza", a spus liderul Frontului de lupta palestinian.
Ministrul egiptean de externe Ahmed Aboul Gheit a declarat anterior ca vrea sa se ajunga la un armistitiu in Fasia Gaza in decurs de trei zile, informeaza joi cotidianul "al-Hayat", citat de NewsIn.
"Vorbim de 48, maxim 72 de ore, pentru ca nu pot sa imi imaginez ca masina mortii israeliene isi continua operatiunile", a declarat oficialul. Aboul Gheit a explicat ca tara sa va continua discutiile cu cele doua parti si va incerca sa obtina un armistitiu care sa puna capa luptelor.
"Vrem sa ajungem (la un acord) cel putin asupra primelor doua puncte ale initiativei: o incetare a focului pentru o perioada limitata de timp si deschiderea unor puncte de trecere", a spus Aboul Gheit. Egiptul a va gazdui o runda de negocieri intre cele doua parti la care Israelul a anuntat deja ca va participa cu doi reprezentanti, informeaza CNN.
Egiptul speră ca Israelul şi Hamas să încheie un armistiţiu în decurs de trei zile
Ministrul egiptean de externe Ahmed Aboul Gheit a declarat că vrea să ajungă la un armistiţiu în Fâşia Gaza în decurs de trei zile, relatează joi cotidianul al-Hayat, citat de AFP.
"Vorbim de 48, maxim 72 de ore, pentru că nu pot să îmi imaginez că maşina morţii israeliene îşi continuă operaţiunile" împotriva Hamas, a declarat oficialul.
Ministrul, a cărui ţară se află la origine unui plan pentru încheierea ostilităţilor, a adăugat că Egiptul continuă discuţiile cu Israelul şi cu facţiunile palestiniene.
"Vrem să ajungem (la un acord) cel puţin asupra primelor două puncte ale iniţiativei: o încetare a focului pentru o perioadă limitată de timp şi deschiderea unor puncte de trecere" în Fâşia Gaza, a spus Aboul Gheit.
O delegaţie israeliană este aşteptată joi la Cairo pentru a discuta despre iniţiativă, iar Hamas, ai cărui reprezentanţi au părăsit miercuri capitala egipteană, a afirmat că proiectul egiptean va fi examinat de liderii săi, aflaţi în exil la Damasc.
Ierusalimul speră că discuţiile cu egiptenii vor permite "un acord privind problema contrabandei cu arme, care să creeze condiţiile necesare pentru a permite încheierea operaţiunii militare din Gaza".
În urma iniţiativei egiptene, Israelul şi-a întrerupt bombardamentele asupra oraşului Gaza miercuri, timp de trei ore, din motive umanitare.
"Vorbim de 48, maxim 72 de ore, pentru că nu pot să îmi imaginez că maşina morţii israeliene îşi continuă operaţiunile" împotriva Hamas, a declarat oficialul.
Ministrul, a cărui ţară se află la origine unui plan pentru încheierea ostilităţilor, a adăugat că Egiptul continuă discuţiile cu Israelul şi cu facţiunile palestiniene.
"Vrem să ajungem (la un acord) cel puţin asupra primelor două puncte ale iniţiativei: o încetare a focului pentru o perioadă limitată de timp şi deschiderea unor puncte de trecere" în Fâşia Gaza, a spus Aboul Gheit.
O delegaţie israeliană este aşteptată joi la Cairo pentru a discuta despre iniţiativă, iar Hamas, ai cărui reprezentanţi au părăsit miercuri capitala egipteană, a afirmat că proiectul egiptean va fi examinat de liderii săi, aflaţi în exil la Damasc.
Ierusalimul speră că discuţiile cu egiptenii vor permite "un acord privind problema contrabandei cu arme, care să creeze condiţiile necesare pentru a permite încheierea operaţiunii militare din Gaza".
În urma iniţiativei egiptene, Israelul şi-a întrerupt bombardamentele asupra oraşului Gaza miercuri, timp de trei ore, din motive umanitare.
Ungaria a încheiat anul 2008 cu un deficit bugetar de 3,3% din PIB, fără bugetele locale
ngaria a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 907,1 miliarde forinţi, aproximativ 3,4 miliarde euro, echivalent cu 3,3% din produsul
intern brut (PIB) al ţării, calculat pe baza fluxului de numerar
şi fără a lua în calcul şi bugetele locale.
În 2007, Ungaria înregistrase un deficit bugetar de 1.300,2 miliarde forinţi, adică 5,1 miliarde euro.
În decembrie 2008, Ungaria a înregistrat chiar excedent bugetar, în valoare de 68,6 miliarde forinţi (260 milioane euro
), peste nivelul prognozat de guvern, de 60,9 miliarde forinţi, a anunţat ministerul ungar de finanţe.
Ministerul a estimat un defcit bugetar de 3,4% din PIB pentru 2008, după standardul european ESA95, însă nu a oferit detalii joi despre nivelul realizat efectiv.
intern brut (PIB) al ţării, calculat pe baza fluxului de numerar
şi fără a lua în calcul şi bugetele locale.
În 2007, Ungaria înregistrase un deficit bugetar de 1.300,2 miliarde forinţi, adică 5,1 miliarde euro.
În decembrie 2008, Ungaria a înregistrat chiar excedent bugetar, în valoare de 68,6 miliarde forinţi (260 milioane euro
), peste nivelul prognozat de guvern, de 60,9 miliarde forinţi, a anunţat ministerul ungar de finanţe.
Ministerul a estimat un defcit bugetar de 3,4% din PIB pentru 2008, după standardul european ESA95, însă nu a oferit detalii joi despre nivelul realizat efectiv.
Preşedintele leton strânge cureaua
RIGA. Preşedintele Letoniei, Valdis Zatlers, a decis să-şi reducă propriul salariu, ca exemplu pentru aplicarea politicilor de austeritate, vitale pentru mica ţară baltică ce este confruntată cu o gravă criză economică, relatează AFP.
„Pe fondul acestor vremuri economice dificile şi din solidaritate cu angajaţii săi, preşedintele i-a cerut şefului de personal să-i reducă salariul cu 8%“, a precizat purtătoarea de cuvânt a administraţiei prezidenţiale letone, Ilze Rassa.
Astfel, salariul lunar al preşedintelui Zatlers va scădea de la peste 5.100 de euro
, în prezent, la circa 4.700 de euro.
„Pe fondul acestor vremuri economice dificile şi din solidaritate cu angajaţii săi, preşedintele i-a cerut şefului de personal să-i reducă salariul cu 8%“, a precizat purtătoarea de cuvânt a administraţiei prezidenţiale letone, Ilze Rassa.
Astfel, salariul lunar al preşedintelui Zatlers va scădea de la peste 5.100 de euro
, în prezent, la circa 4.700 de euro.
Elevii germani, obligaţi să vadă lagărele naziste
Măsura, luată după ce un lider al poliţiei a fost înjunghiat de un neo-nazist, va fi aplicată pentru început în landul Bavaria, iar apoi extinsă în toată Germania, informează The Times.
Orele de vizită a lagărelor de concentrare vor fi incluse în curriculumul şcolar. Vizitele vor fi efectuate alături de profesorii de istorie, care vor explica elevilor istoria locului.
"Trebuie să luăm măsuri imediate în faţa acestei caracatiţe de extremă dreaptă, împotriva acestui monstru cu tentacule", a spus Horst Seehofer, ministrul-preşedinte al Bavariei.
"Primul
lucru pe care trebuie să îl facem este construcţia unui website pe care să fie postate informaţii pentru toţi cei care au probleme cu extremiştii de dreapta. Mai mult, vrem să ducem copiii
în lagărele de concentare, pentru ca aceştia să refuze orice apropiere de doctina extremiştilor", a completat Joachim Herrmann, ministrul de interne al landului.
Orele de vizită a lagărelor de concentrare vor fi incluse în curriculumul şcolar. Vizitele vor fi efectuate alături de profesorii de istorie, care vor explica elevilor istoria locului.
"Trebuie să luăm măsuri imediate în faţa acestei caracatiţe de extremă dreaptă, împotriva acestui monstru cu tentacule", a spus Horst Seehofer, ministrul-preşedinte al Bavariei.
"Primul
lucru pe care trebuie să îl facem este construcţia unui website pe care să fie postate informaţii pentru toţi cei care au probleme cu extremiştii de dreapta. Mai mult, vrem să ducem copiii
în lagărele de concentare, pentru ca aceştia să refuze orice apropiere de doctina extremiştilor", a completat Joachim Herrmann, ministrul de interne al landului.
Crucea Roşie critică Israelul
Organizaţia internaţională Crucea Roşie a acuzat, astăzi, forţele israeliene de întârzieri "inacceptabile" ale procesului de ajutorare a răniţilor în mai multe case din Gaza, scrie AP.
Armata israeliană nu le-a permis medicilor
să pătrundă în cartierul
Zaytun din Gaza City mai multe zile, a anunţat Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC). Şeful delegaţiei al grupării de ajutor din regiune a descris incidentul ca fiind "şocant".
"Armata israeliană era conştientă de situaţia însă nu a ajutat răniţii", a spus Pierre Wettach, adăugând că "militarii israelieni nu au permis Crucii Roşii sau Semilunei Roşii să ajute răniţii".
Medicii au primit ieri permisiunea de a se deplasa în zonă, la patru zile după ce fusese lovită de bombele israeliene. Doctorii Crucii Roşii au găsit 15 morţi şi 18 răniţi în trei case
, printre care mai mulţi copii
care erau prea slăbiţi pentru a putea sta în picioare.
ICRC a anunţat că medicii au cerut să cerceteze şi alte case distruse din cartier, despre care ştiau că gazduiesc palestinieni răniţi, însă au fost refuzaţi de armata israeliană. "ICRC crede că în această instanţă armata israeliană nu şi-a respectat obligaţiile impuse de legile umanitare internaţionale asupra evacuării şi tratării răniţilor", a anunţat gruparea cu sediul la Geneva.
"ICRC consideră inacceptabile întârzierile procesului de salvare al răniţilor".
Armata israeliană nu le-a permis medicilor
să pătrundă în cartierul
Zaytun din Gaza City mai multe zile, a anunţat Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC). Şeful delegaţiei al grupării de ajutor din regiune a descris incidentul ca fiind "şocant".
"Armata israeliană era conştientă de situaţia însă nu a ajutat răniţii", a spus Pierre Wettach, adăugând că "militarii israelieni nu au permis Crucii Roşii sau Semilunei Roşii să ajute răniţii".
Medicii au primit ieri permisiunea de a se deplasa în zonă, la patru zile după ce fusese lovită de bombele israeliene. Doctorii Crucii Roşii au găsit 15 morţi şi 18 răniţi în trei case
, printre care mai mulţi copii
care erau prea slăbiţi pentru a putea sta în picioare.
ICRC a anunţat că medicii au cerut să cerceteze şi alte case distruse din cartier, despre care ştiau că gazduiesc palestinieni răniţi, însă au fost refuzaţi de armata israeliană. "ICRC crede că în această instanţă armata israeliană nu şi-a respectat obligaţiile impuse de legile umanitare internaţionale asupra evacuării şi tratării răniţilor", a anunţat gruparea cu sediul la Geneva.
"ICRC consideră inacceptabile întârzierile procesului de salvare al răniţilor".
Număr record de şomeri în Spania
umărul spaniolilor care nu au un loc de muncă a depăşit luna trecută, pentru prima dată
în ultimii 12 ani, pragul de trei milioane de persoane, a anunţat astăzi ministerul Muncii, citat de AFP.
Astfel, la cea mai recentă numărătoare a şomerilor din Spania, s-a înregistrat o sumă totală de 3,12 milioane de persoane, cu aproximativ 140 de mii de oameni mai mult decât în luna precedentă.
"Trecem printr-o situaţie nouă şi inedită, iar 2009 va fi foarte dificil, deoarece şomajul va continua să crească. Există însă şi o doză de speranţă în faptul că măsurile adoptate la nivel european şi de guvernul spaniol vor fi benefice pentru piaţa muncii", a afirmat un oficial din Spania.
Şomajul a crescut cu 47 la sută într-un an
Potrivit datelor Institutului de Statistică Spaniol, rata şomajului a ajuns la 11,33 la sută din populaţia activă în trimestrul al treilea, cea mai ridicată de după 2004, şi va continua să crească.
Mai mult, anul trecut, s-au înregistrat cu 999.416 mai mulţi şomeri faţă de nivelul din 2007, reprezentând o creştere de 47 la sută.
Spania se confruntă cu o încetinire severă a economiei
şi se află în pragul recesiunii. Sectorul construcţiilor, care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, înregistrează un declin sever.
în ultimii 12 ani, pragul de trei milioane de persoane, a anunţat astăzi ministerul Muncii, citat de AFP.
Astfel, la cea mai recentă numărătoare a şomerilor din Spania, s-a înregistrat o sumă totală de 3,12 milioane de persoane, cu aproximativ 140 de mii de oameni mai mult decât în luna precedentă.
"Trecem printr-o situaţie nouă şi inedită, iar 2009 va fi foarte dificil, deoarece şomajul va continua să crească. Există însă şi o doză de speranţă în faptul că măsurile adoptate la nivel european şi de guvernul spaniol vor fi benefice pentru piaţa muncii", a afirmat un oficial din Spania.
Şomajul a crescut cu 47 la sută într-un an
Potrivit datelor Institutului de Statistică Spaniol, rata şomajului a ajuns la 11,33 la sută din populaţia activă în trimestrul al treilea, cea mai ridicată de după 2004, şi va continua să crească.
Mai mult, anul trecut, s-au înregistrat cu 999.416 mai mulţi şomeri faţă de nivelul din 2007, reprezentând o creştere de 47 la sută.
Spania se confruntă cu o încetinire severă a economiei
şi se află în pragul recesiunii. Sectorul construcţiilor, care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, înregistrează un declin sever.
Industria porno din SUA cere Congresului ajutor financiar de 5 miliarde dolari
upă modelul promovat de industria auto, sectorul financiar
şi cel bancar
, industria porno cere ajutorul guvernului american pentru a depăşi criza financiară.
Editorul publicaţiei pentru adulţi Hustler, Larry Flynt, şi directorul general al Girls Gone Wild, Joe Francis, au solicitat din partea guvernului american un ajutor de cinci miliarde de dolari
. Liderii industriei porno au înaintat Congresului o cerere comunăm pentru ca acesta să îi ajute "a răzbate în vremuri grele" .
"Congresul pare dispus să susţină cea mai importantă industrie a ţării, credem că avem dreptul la aceeaşi consideraţie. În momente grele din punct de vedere economic, americanii recurg la divertisment pentru alinare. Din ce în ce mai mult, tipul de divertisment pe care îl caută este cel pentru adulţi", crede Francis, citat de Reuters.
Iar Flynt creede că recesiunea a acţionat ca un duş rece la nivel naţional. "Oamenii sunt prea depimaţi pentru a fi activi din punct de vedere sexual. Acest fapt este foarte nesănătos pentru naţiune. Americanii se pot descurca fără maşini si bunuri de acest gen, însă nu pot rezista fără sex", a spus el.
Sectorul reprezentat de cei doi a scăzut cu 22 în ultimul an.
"Este momentul ca legislativul american să revitalizeze apetitul sexual al americanilor. Singurul mod prin care se poate realiza acest lucru este susţinerea rapidă a industriei pentru adulţi", a mai spus Flynt.
şi cel bancar
, industria porno cere ajutorul guvernului american pentru a depăşi criza financiară.
Editorul publicaţiei pentru adulţi Hustler, Larry Flynt, şi directorul general al Girls Gone Wild, Joe Francis, au solicitat din partea guvernului american un ajutor de cinci miliarde de dolari
. Liderii industriei porno au înaintat Congresului o cerere comunăm pentru ca acesta să îi ajute "a răzbate în vremuri grele" .
"Congresul pare dispus să susţină cea mai importantă industrie a ţării, credem că avem dreptul la aceeaşi consideraţie. În momente grele din punct de vedere economic, americanii recurg la divertisment pentru alinare. Din ce în ce mai mult, tipul de divertisment pe care îl caută este cel pentru adulţi", crede Francis, citat de Reuters.
Iar Flynt creede că recesiunea a acţionat ca un duş rece la nivel naţional. "Oamenii sunt prea depimaţi pentru a fi activi din punct de vedere sexual. Acest fapt este foarte nesănătos pentru naţiune. Americanii se pot descurca fără maşini si bunuri de acest gen, însă nu pot rezista fără sex", a spus el.
Sectorul reprezentat de cei doi a scăzut cu 22 în ultimul an.
"Este momentul ca legislativul american să revitalizeze apetitul sexual al americanilor. Singurul mod prin care se poate realiza acest lucru este susţinerea rapidă a industriei pentru adulţi", a mai spus Flynt.
Ambasadorul american la NATO considera ca Rusia face o demonstratie de forta prin oprirea livrarilor de gaze
urt Volker, ambasadorul american la NATO, considera ca Rusia a oprit livrarile de gaz pentru ca doreste sa faca o "demonstratie de forta" prin care sa-si consolideze influenta asupra vecinilor sai europeni care sunt dependenti de productia sa de gaze
, informeaza AFP, citata de NewsIn.
"Este o demonstratie de forta, un mod pentru Rusia de a-si arata capacitatea si dorinta de a avea o sfera de influenta, de a fi un interlocutor important de care trebuie sa se tina cont", a declarat Kurt Volker.
Premierul rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina ca deturneaza gazele destinate Europei si a ordonat miercuri companiei
Gazprom sa opreasca complet exporturile.
"Un mijloc pentru Rusia de a avea influenta asupra vecinilor sai, aceasta este dimensiunea politica a unei dispute de altfel comerciale
", a spus diplomatul american care a tinut sa precizeze ca Moscova poate sa ridice pretul la gaze insa trebuia sa o faca treptat si sa tina cont
de populatiile afectate de o astfel de decizie.
, informeaza AFP, citata de NewsIn.
"Este o demonstratie de forta, un mod pentru Rusia de a-si arata capacitatea si dorinta de a avea o sfera de influenta, de a fi un interlocutor important de care trebuie sa se tina cont", a declarat Kurt Volker.
Premierul rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina ca deturneaza gazele destinate Europei si a ordonat miercuri companiei
Gazprom sa opreasca complet exporturile.
"Un mijloc pentru Rusia de a avea influenta asupra vecinilor sai, aceasta este dimensiunea politica a unei dispute de altfel comerciale
", a spus diplomatul american care a tinut sa precizeze ca Moscova poate sa ridice pretul la gaze insa trebuia sa o faca treptat si sa tina cont
de populatiile afectate de o astfel de decizie.
joi, 9 iulie 2009
Bursa a pierdut jumatate dintre cumparatorii romani
umarul lunar de cumparatori romani persoane fizice pe BVB a scazut, in august, pana la circa 5.500, mai putin de jumatate fata de numarul de la inceputul acestui an si, totodata, un nivel nemaiintalnit din 2005.Numarul de cumparatori romani la bursa a evoluat in ultimii ani in stransa legatura cu dobanzile de pe piata bancara, dar brokerii spun ca, deocamdata, principalul motiv pentru aceasta scadere il constituie pozitiile de asteptare luate de multi investitori, care sunt pe pierdere dupa caderea abrupta a pietei din ultimul an. “Sunt multi investitori care au cumparat anul trecut si au preturile medii destul de sus, astfel ca prefera sa astepte decat sa-si marcheze pierderile”, a declarat Rares Nilas, directorul societatii de brokeraj BT Securities.
Depozitele bancare
au ajuns, in schimb, sa ofere dobanzi
de peste 11% pe an.
“Acum trei-patru luni nu prea aveai alte alternative de plasament. Poate in trimestrul trei sa vedem investitorii care iau astfel de decizii de a se reorienta spre dobanzile bancilor”, a adaugat Nilas.
Romanii au fost vanzatori neti pe bursa luna trecuta, achizitiile lor coborand pana la 74,2 milioane de euro, cu aproape 43 milioane de euro mai mici decat in iulie, in timp ce vanzarile acestora s-au situat la 77,8 milioane de euro
, de asemenea, un nivel mult mai scazut decat de obicei.
Pe de alta parte, investitorii straini au fost in august cumparatori neti, pentru a doua luna consecutiv, cu un sold de 3,2 milioane de euro, apropiat de cel din iulie.
Actiunile principale de la bursa au inregistrat si luna trecuta scaderi, pierzand, in medie, in jurul a 9%. In iulie, piata suferise cea mai mare
cadere lunara din acest an, cauzata, potrivit brokerilor, tot de investitorii locali.
Brokerii spun ca pe piata au mai ramas acum, in cea mai mare parte, doar speculatori, cei care au vandut din actiuni asteptand ca piata sa se duca mai jos, pentru a reintra mai ieftin, in timp ce aceia care mai au actiuni in portofoliu asteapta ca bursa sa-si revina.
“Deocamdata, investitorii romani nu mai cumpara, dar cele doua zile de cresteri, de luni si marti (de la inceputul saptamanii trecute - n.red.), au aratat ca ei sunt pregatiti sa cumpere. Daca, in piata, vor aparea unu-doi investitori mai mari, care sa inceapa sa acumuleze, vor reveni si romanii la cumparare”, considera Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest.
El crede, in acelasi timp, ca, in aceste momente, nu mai poate fi vorba despre panica in randul investitorilor.
“Este o tensiune la nivelul investitorilor, dar nu e vorba despre panica. Unii isi mai pierd rabdarea si ies din piata, dar nu e o tendinta la nivelul pietei”, a mai spus Isac. Pe bursa au fost, anul trecut, aproximativ 50.000 de investitori activi, acesta reprezentand numarul celor care au facut cel putin o tranzactie de cumparare pe parcusul anului, potrivit raportarilor oficiale. Numarul lunar de cumparatori a fost, in general, in jurul a 10.000.
Actiunile listate la BVB au suferit insa, in acest an, scaderi importante, care au redus si apetitul investitorilor pentru astfel de plasamente. De la inceputul anului, indicii principali ai bursei au pierdut peste 40-50%.
Depozitele bancare
au ajuns, in schimb, sa ofere dobanzi
de peste 11% pe an.
“Acum trei-patru luni nu prea aveai alte alternative de plasament. Poate in trimestrul trei sa vedem investitorii care iau astfel de decizii de a se reorienta spre dobanzile bancilor”, a adaugat Nilas.
Romanii au fost vanzatori neti pe bursa luna trecuta, achizitiile lor coborand pana la 74,2 milioane de euro, cu aproape 43 milioane de euro mai mici decat in iulie, in timp ce vanzarile acestora s-au situat la 77,8 milioane de euro
, de asemenea, un nivel mult mai scazut decat de obicei.
Pe de alta parte, investitorii straini au fost in august cumparatori neti, pentru a doua luna consecutiv, cu un sold de 3,2 milioane de euro, apropiat de cel din iulie.
Actiunile principale de la bursa au inregistrat si luna trecuta scaderi, pierzand, in medie, in jurul a 9%. In iulie, piata suferise cea mai mare
cadere lunara din acest an, cauzata, potrivit brokerilor, tot de investitorii locali.
Brokerii spun ca pe piata au mai ramas acum, in cea mai mare parte, doar speculatori, cei care au vandut din actiuni asteptand ca piata sa se duca mai jos, pentru a reintra mai ieftin, in timp ce aceia care mai au actiuni in portofoliu asteapta ca bursa sa-si revina.
“Deocamdata, investitorii romani nu mai cumpara, dar cele doua zile de cresteri, de luni si marti (de la inceputul saptamanii trecute - n.red.), au aratat ca ei sunt pregatiti sa cumpere. Daca, in piata, vor aparea unu-doi investitori mai mari, care sa inceapa sa acumuleze, vor reveni si romanii la cumparare”, considera Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest.
El crede, in acelasi timp, ca, in aceste momente, nu mai poate fi vorba despre panica in randul investitorilor.
“Este o tensiune la nivelul investitorilor, dar nu e vorba despre panica. Unii isi mai pierd rabdarea si ies din piata, dar nu e o tendinta la nivelul pietei”, a mai spus Isac. Pe bursa au fost, anul trecut, aproximativ 50.000 de investitori activi, acesta reprezentand numarul celor care au facut cel putin o tranzactie de cumparare pe parcusul anului, potrivit raportarilor oficiale. Numarul lunar de cumparatori a fost, in general, in jurul a 10.000.
Actiunile listate la BVB au suferit insa, in acest an, scaderi importante, care au redus si apetitul investitorilor pentru astfel de plasamente. De la inceputul anului, indicii principali ai bursei au pierdut peste 40-50%.
Veterinarii lasa statul balta
entru ca nu si-au incasat banii, ei ameninta cu rezilierea contractelor * Pericolul aparitiei unor epidemii la animale ar fi atunci inevitabil
Medicii veterinari concesionari vor sa dea in judecata Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pentru ca nu au fost platiti pentru munca facuta in interesul statului si stabilita prin contract.
Veterinarii sustin ca ultima solutie este rezilierea contractelor, ceea ce ar insemna practic disparitia supravegherii sanitare veterinare si ar lasa cale deschisa epidemiilor. Pe de alta parte, seful ANSVSA ii contrazice pe medicii veterinari, spunand ca platile sunt in termen, un mic decalaj fiind produs
de un nou act normativ. Platile catre medicii veterinari de libera practica s-au facut pana la nivelul lunii februarie 2008, in unele judete, si pana la nivelul lunii aprilie 2008 pentru alte judete, rezultand o intarziere de cinci luni, a declarat, ieri, presedintele Colegiului Medicilor
Veterinari (CMV), Liviu Harbuz, intr-o conferinta de presa. Acestia trebuie sa mai primeasca circa 75 milioane de lei
pentru actiunile facute in baza Programului Strategic. Potrivit documentului, statul, prin ANSVSA, stabileste actiunile sanitare veterinare de interes national in care intervine si care sunt subventionate de la buget (n.r. - vaccinarea porcilor contra pestei).
Harbuz a precizat ca, in cazul in care medicii veterinari concesionari nu isi vor recupera drepturile, sunt pusi in situatia de a da in judecata statul roman pentru incalcarea contractelor. "Daca vom face acest lucru - un proces cu statul roman - vom pune in pericol sanatatea animalelor din Romania", a spus Harbuz.
Potrivit CMV, ANSVSA a decontat in acest an, pana la finele lunii iunie, doar 32 milioane lei catre medicii concesionari din bugetul total alocat pentru 2008 prin Programul Strategic de 107 milioane lei. La ora actuala, ANSVSA mai detine in buget doar 10 milioane lei.
Concluzia presedintelui CMV este ca sistemul sanitar veterinar din Romania este in colaps, datoriile neachitate fiind doar o parte din problemele nerezolvate ale ANSVSA. El a atras atentia asupra neadoptarii Programului Strategic pentru 2009, care trebuia sa fie gata din iunie, intarzierea avand influente negative asupra pregatirii veterinarilor pentru anul viitor. In plus
, toti medicii veterinari prezenti la conferinta au condamnat confuzia produsa de actele normative contradictorii emise de Autoritate.
Autoritatile se justifica
Banii publici nu pot fi dati fara sa se verifice daca s-au facut actiunile pentru care se solicita decontarile, a declarat Radu Roatis, presedintele ANSVSA. "Agentia are la dispozitie 70 de zile pentru a plati, potrivit contractelor incheiate intre Autoritate si medicii concesionari. S-a produs o intarziere de o luna ca urmare a aparitiei unui nou act normativ referitor la modul de plata. De o luna, saptamanal, decontam catre medicii concesionari, in functie de cat ne da Ministerul de Finante, astfel ca, in cel mai scurt timp ajungem cu platile la zi", a spus Roatis.
Cat priveste acuzatiile referitoare la intarzierea elaborarii Programului Strategic pentru actiunile din 2009, seful ANSVSA atrage atentia ca nu este in intarziere. "Finalizarea lui in iunie este prea devreme, pentru ca este posibil ca, intre timp, sa apara unele epidemii care nu sunt prinse in document
", a adaugat Radu Roatis.
Daca dam in judecata statul roman, vom pune in pericol sanatatea animalelor din Romania - Liviu Harbuz
Medicii veterinari concesionari vor sa dea in judecata Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pentru ca nu au fost platiti pentru munca facuta in interesul statului si stabilita prin contract.
Veterinarii sustin ca ultima solutie este rezilierea contractelor, ceea ce ar insemna practic disparitia supravegherii sanitare veterinare si ar lasa cale deschisa epidemiilor. Pe de alta parte, seful ANSVSA ii contrazice pe medicii veterinari, spunand ca platile sunt in termen, un mic decalaj fiind produs
de un nou act normativ. Platile catre medicii veterinari de libera practica s-au facut pana la nivelul lunii februarie 2008, in unele judete, si pana la nivelul lunii aprilie 2008 pentru alte judete, rezultand o intarziere de cinci luni, a declarat, ieri, presedintele Colegiului Medicilor
Veterinari (CMV), Liviu Harbuz, intr-o conferinta de presa. Acestia trebuie sa mai primeasca circa 75 milioane de lei
pentru actiunile facute in baza Programului Strategic. Potrivit documentului, statul, prin ANSVSA, stabileste actiunile sanitare veterinare de interes national in care intervine si care sunt subventionate de la buget (n.r. - vaccinarea porcilor contra pestei).
Harbuz a precizat ca, in cazul in care medicii veterinari concesionari nu isi vor recupera drepturile, sunt pusi in situatia de a da in judecata statul roman pentru incalcarea contractelor. "Daca vom face acest lucru - un proces cu statul roman - vom pune in pericol sanatatea animalelor din Romania", a spus Harbuz.
Potrivit CMV, ANSVSA a decontat in acest an, pana la finele lunii iunie, doar 32 milioane lei catre medicii concesionari din bugetul total alocat pentru 2008 prin Programul Strategic de 107 milioane lei. La ora actuala, ANSVSA mai detine in buget doar 10 milioane lei.
Concluzia presedintelui CMV este ca sistemul sanitar veterinar din Romania este in colaps, datoriile neachitate fiind doar o parte din problemele nerezolvate ale ANSVSA. El a atras atentia asupra neadoptarii Programului Strategic pentru 2009, care trebuia sa fie gata din iunie, intarzierea avand influente negative asupra pregatirii veterinarilor pentru anul viitor. In plus
, toti medicii veterinari prezenti la conferinta au condamnat confuzia produsa de actele normative contradictorii emise de Autoritate.
Autoritatile se justifica
Banii publici nu pot fi dati fara sa se verifice daca s-au facut actiunile pentru care se solicita decontarile, a declarat Radu Roatis, presedintele ANSVSA. "Agentia are la dispozitie 70 de zile pentru a plati, potrivit contractelor incheiate intre Autoritate si medicii concesionari. S-a produs o intarziere de o luna ca urmare a aparitiei unui nou act normativ referitor la modul de plata. De o luna, saptamanal, decontam catre medicii concesionari, in functie de cat ne da Ministerul de Finante, astfel ca, in cel mai scurt timp ajungem cu platile la zi", a spus Roatis.
Cat priveste acuzatiile referitoare la intarzierea elaborarii Programului Strategic pentru actiunile din 2009, seful ANSVSA atrage atentia ca nu este in intarziere. "Finalizarea lui in iunie este prea devreme, pentru ca este posibil ca, intre timp, sa apara unele epidemii care nu sunt prinse in document
", a adaugat Radu Roatis.
Daca dam in judecata statul roman, vom pune in pericol sanatatea animalelor din Romania - Liviu Harbuz
Investitorii din Insulele Virgine au retras un sfert de miliard de euro
ercetarea si dezvoltarea.
Investitorii straini au adus in primul semestru din acest an peste opt miliarde lei (2,58 miliarde euro) la capitalul social al firmelor romanesti, mai mult decat au investit in tot anul trecut (7,7 miliarde lei), potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). Fluxul de bani spre Romania nu are un singur sens, pozitiv pentru tara, o parte consistenta din capitaluri fiind retrase. Datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) arata ca investitiile straine directe (ISD) din primul semestru au cumulat 4,84 miliarde euro, din care 2,86 miliarde euro participatii la capital si profit reinvestit, iar 1,99 miliarde euro credite
de la companiile-mama. La finalul lunii iunie, aportul strainilor la capitalizarea firmelor locale a trecut pentru prima data de pragul de 20 miliarde euro, ajungand la 20,3 miliarde euro (56,4 miliarde lei).
Atrasi de dinamica ridicata a consumului romanilor, dar si de potentialul semnificativ al acestuia in raport cu media europeana, investitiile straine s-au indreptat cu precadere in domeniul comertului en-gros – 1,47 miliarde lei (404,3 milioane euro) si al industriei prelucratoare – 1,43 miliarde lei (393 milioane euro
). De asemenea, domeniul constructiilor, care in primul semestru a avut cel mai mare
ritm de crestere – de peste 30% –, s-a plasat pe locul al treilea in preferintele investitorilor straini, atragand 1,4 miliarde lei (386 milioane euro).
Surpriza cea mai mare a constituit-o domeniul activitatilor profesionale, stiintifice si tehnice, in care strainii au investit in primul semestru circa 1,1 miliarde lei (300 milioane euro). Iunie a fost luna in care acestea au zdrobit, practic, toate domeniile, atragand peste trei sferturi (76,5%) din banii investiti de straini in firmele romanesti – 704 milioane lei.
Companiile din domeniul intermedierilor financiare
au urmat in clasamentul atractivitatii pentru straini, care au contribuit cu 831 milioane lei (228 milioane euro) la capitalizarea acestora. In acest domeniu, cei mai multi bani au fost investiti in firmele de asigurari
– pentru consolidarea pozitiei pe piata sau pentru acoperirea pierderilor din 2007 – si institutiile financiare nebancare – care au contribuit consistent alaturi de banci la stimularea consumului.
Agricultura, care reprezinta cea mai mare speranta pentru o crestere economica inalta in 2008, a atras doar 87 milioane lei (24 miliane euro) in primul semestru.
Olandezii, germanii si austriecii au adus mai mult de jumatate din banii investiti de straini in prima jumatate a acestui an. Investitorii olandezi au contribuit la capitalizarea companiilor locale cu 1,83 miliarde lei, germanii cu 1,39 miliarde lei, iar austriecii cu 1,25 miliarde lei.
Companiile din Spania, tara care se confrunta cu o criza economica, au investit circa 678 milioane lei in capitalul social al firmelor romanesti, fiind urmate de cele din Cipru, cu un aport de 671 milioane lei. In topul primilor zece investitori straini din primul semestru au urmat luxemburghezii – cu 560 milioane lei, italienii – cu 506 milioane lei, francezii – cu 395 milioane lei, grecii – cu 375 milioane lei si britanicii – cu 235 milioane lei.
Investitorii din Insulele Virgine britanice au retras o suma-record de bani din capitalul social al firmelor locale, de circa 823 milioane lei. Retrageri importante de capital social au efectuat si sud-coreenii, pe fondul iesirii patronilor de la Daewoo din fabrica de automobile din Craiova.
Ca investitii punctuale, nemtii de la E.ON Gaz Romania Holding au ocupat detasat prima pozitie, cu un aport de 1,12 miliarde lei (303 milioane euro), urmati de grecii de la Cosmote, cu 324 milioane lei Patronii de la Telemobil SA, care controleaza operatorul de telefonie mobila Zapp, au investit aproape 556 milioane lei prin doua entitati – una din Insulele Virgine britanice si alta din Olanda –, in cote egale. Spaniolii de la Green Properties au investit peste 256 milioane lei pe plan local, iar olandezii de la Bel Rom Nouc au adus 208 milioane lei..
» Paun: "Investitiile vor continua"
"Ma astept sa continue fluxul de investitii straine catre Romania, care ramane intersanta din mai multe perspective. Pe de o parte, sunt interesati de Romania investitorii straini care vor sa-si stabileasca o baza de productie aici, deoarece salariile vor ramane multa vreme inferioare mediei europene. Pe de alta parte, chiar daca ar incetini cresterea economiei romanesti in anii viitori, e foarte clar pentru investitorii straini ca avem un potential de consum si vor planui investitii directe aici. Practic, nu exista obiect de consum – de la pasta de dinti pana la cartofi – in care consumul nostru mediu sa fie la nivel european.", spune analistul economic, Matei Paun.
Investitorii straini au adus in primul semestru din acest an peste opt miliarde lei (2,58 miliarde euro) la capitalul social al firmelor romanesti, mai mult decat au investit in tot anul trecut (7,7 miliarde lei), potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC). Fluxul de bani spre Romania nu are un singur sens, pozitiv pentru tara, o parte consistenta din capitaluri fiind retrase. Datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) arata ca investitiile straine directe (ISD) din primul semestru au cumulat 4,84 miliarde euro, din care 2,86 miliarde euro participatii la capital si profit reinvestit, iar 1,99 miliarde euro credite
de la companiile-mama. La finalul lunii iunie, aportul strainilor la capitalizarea firmelor locale a trecut pentru prima data de pragul de 20 miliarde euro, ajungand la 20,3 miliarde euro (56,4 miliarde lei).
Atrasi de dinamica ridicata a consumului romanilor, dar si de potentialul semnificativ al acestuia in raport cu media europeana, investitiile straine s-au indreptat cu precadere in domeniul comertului en-gros – 1,47 miliarde lei (404,3 milioane euro) si al industriei prelucratoare – 1,43 miliarde lei (393 milioane euro
). De asemenea, domeniul constructiilor, care in primul semestru a avut cel mai mare
ritm de crestere – de peste 30% –, s-a plasat pe locul al treilea in preferintele investitorilor straini, atragand 1,4 miliarde lei (386 milioane euro).
Surpriza cea mai mare a constituit-o domeniul activitatilor profesionale, stiintifice si tehnice, in care strainii au investit in primul semestru circa 1,1 miliarde lei (300 milioane euro). Iunie a fost luna in care acestea au zdrobit, practic, toate domeniile, atragand peste trei sferturi (76,5%) din banii investiti de straini in firmele romanesti – 704 milioane lei.
Companiile din domeniul intermedierilor financiare
au urmat in clasamentul atractivitatii pentru straini, care au contribuit cu 831 milioane lei (228 milioane euro) la capitalizarea acestora. In acest domeniu, cei mai multi bani au fost investiti in firmele de asigurari
– pentru consolidarea pozitiei pe piata sau pentru acoperirea pierderilor din 2007 – si institutiile financiare nebancare – care au contribuit consistent alaturi de banci la stimularea consumului.
Agricultura, care reprezinta cea mai mare speranta pentru o crestere economica inalta in 2008, a atras doar 87 milioane lei (24 miliane euro) in primul semestru.
Olandezii, germanii si austriecii au adus mai mult de jumatate din banii investiti de straini in prima jumatate a acestui an. Investitorii olandezi au contribuit la capitalizarea companiilor locale cu 1,83 miliarde lei, germanii cu 1,39 miliarde lei, iar austriecii cu 1,25 miliarde lei.
Companiile din Spania, tara care se confrunta cu o criza economica, au investit circa 678 milioane lei in capitalul social al firmelor romanesti, fiind urmate de cele din Cipru, cu un aport de 671 milioane lei. In topul primilor zece investitori straini din primul semestru au urmat luxemburghezii – cu 560 milioane lei, italienii – cu 506 milioane lei, francezii – cu 395 milioane lei, grecii – cu 375 milioane lei si britanicii – cu 235 milioane lei.
Investitorii din Insulele Virgine britanice au retras o suma-record de bani din capitalul social al firmelor locale, de circa 823 milioane lei. Retrageri importante de capital social au efectuat si sud-coreenii, pe fondul iesirii patronilor de la Daewoo din fabrica de automobile din Craiova.
Ca investitii punctuale, nemtii de la E.ON Gaz Romania Holding au ocupat detasat prima pozitie, cu un aport de 1,12 miliarde lei (303 milioane euro), urmati de grecii de la Cosmote, cu 324 milioane lei Patronii de la Telemobil SA, care controleaza operatorul de telefonie mobila Zapp, au investit aproape 556 milioane lei prin doua entitati – una din Insulele Virgine britanice si alta din Olanda –, in cote egale. Spaniolii de la Green Properties au investit peste 256 milioane lei pe plan local, iar olandezii de la Bel Rom Nouc au adus 208 milioane lei..
» Paun: "Investitiile vor continua"
"Ma astept sa continue fluxul de investitii straine catre Romania, care ramane intersanta din mai multe perspective. Pe de o parte, sunt interesati de Romania investitorii straini care vor sa-si stabileasca o baza de productie aici, deoarece salariile vor ramane multa vreme inferioare mediei europene. Pe de alta parte, chiar daca ar incetini cresterea economiei romanesti in anii viitori, e foarte clar pentru investitorii straini ca avem un potential de consum si vor planui investitii directe aici. Practic, nu exista obiect de consum – de la pasta de dinti pana la cartofi – in care consumul nostru mediu sa fie la nivel european.", spune analistul economic, Matei Paun.
Visul oficial al României este să ajungă în 2020 la nivelul mediu al UE din 2006
n ciuda creşterilor economice record din ultimii ani, numai unul din doi români are şi apă curentă şi canalizare
Densitatea de drumuri publice era în 2005 de 33 km la 100 de km pătraţi, de trei ori sub media UE din 2003
România ar putea ajunge peste 12 ani la nivelul mediu al Uniunii Europene de acum doi ani, şi asta numai dacă cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri europene, vor fi asimilate integral, conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României (SNDD). Data-ţintă din SNDD diferă foarte mult de cea prezentată săptămâna trecută mai întâi de către Varujan Vosganian, ministrul Economiei
şi Finanţelor, şi apoi de către premierul Călin Popescu Tăriceanu, care susţin că în 2020 vom fi a şaptea mare economie din UE.
Creştere vs. dezvoltare
Diferenţele apar din cauza instrumentelor de măsură. În timp ce SNDD are în vedere indicii de dezvoltare durabilă, care derivă din trei mari
capitole: economia, societatea şi capitalul natural
, premierul a prezentat numai doi indici, PIB-ul şi salariul. Altfel spus, în ciuda unui PIB pe cap de locuitor de circa 6.400 de euro
anul acesta, în continuare numai unul din doi români are acces la apă şi la canalizare simultan, în timp ce 32% din populaţia României nu are acces la nici una dintre ele.
În ciuda ritmului de creştere economică de peste 5% de câţiva ani buni, România nu are un sistem de autostrăzi, un sistem de cale ferată performant sau o agricultură adusă la nivelul secolului XXI. România avea (şi situaţia nu s-a schimbat prea mult) la nivelul anului 2005 o densitate a drumurilor publice de 33,5 km la 100 de km pătraţi, adică de trei ori mai puţin decât media UE din 2003, de 110,1 km.
Fondurile europene, butonul de „turbo“ al dezvoltării
Butonul de “turbo” la care se poate apela în calitate de membru al UE sunt fondurile europene. Cele 19,6 miliarde de euro în total puse la dispoziţie de Uniune până în 2013 ar putea reprezenta cel mai important motor de dezvoltare al României, cu simpla condiţie de a fi atrase prin proiecte viabile. Se estimează că absorbţia completă a fondurilor de la UE poate duce la un supliment de creştere economică de 15%-20% până în 2015, conform SNDD. Principalul lor avantaj este însă că practic obligă România să investească în infrastructură, fie că este vorba despre drumuri, gropi de gunoi ecologice sau centrale termoelectrice.
Indiferent care va fi salariul mediu pe economie în 2020, dacă nu vor fi luate măsuri pentru încurajarea agriculturii performante, nu de subzistenţă, România va ajunge în scurt timp să importe masiv mâncare străină, care va fi mai ieftină, deşi produsă la mii de km distanţă, decât alimentele locale. La nivelul anului 2002, peste 90% dintre exploataţiile agricole aveau o suprafaţă mai mică de cinci hectare, fiind ştiut că performanţa fermelor este direct proporţională cu mărimea lor. Mai mult decât atât, chiar dacă proprietarii ar vrea să cultive pământul nu ar avea cum. În 2006 în România erau circa 174.000 de tractoare, dintre care 13.500 nefuncţionale. La un calcul simplu reiese un raport de un tractor la 54 de hectare de teren agricol, adică o încărcătură de cinci ori mai mare decât media UE, conform SNDD.
Densitatea de drumuri publice era în 2005 de 33 km la 100 de km pătraţi, de trei ori sub media UE din 2003
România ar putea ajunge peste 12 ani la nivelul mediu al Uniunii Europene de acum doi ani, şi asta numai dacă cele aproape 20 de miliarde de euro, fonduri europene, vor fi asimilate integral, conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României (SNDD). Data-ţintă din SNDD diferă foarte mult de cea prezentată săptămâna trecută mai întâi de către Varujan Vosganian, ministrul Economiei
şi Finanţelor, şi apoi de către premierul Călin Popescu Tăriceanu, care susţin că în 2020 vom fi a şaptea mare economie din UE.
Creştere vs. dezvoltare
Diferenţele apar din cauza instrumentelor de măsură. În timp ce SNDD are în vedere indicii de dezvoltare durabilă, care derivă din trei mari
capitole: economia, societatea şi capitalul natural
, premierul a prezentat numai doi indici, PIB-ul şi salariul. Altfel spus, în ciuda unui PIB pe cap de locuitor de circa 6.400 de euro
anul acesta, în continuare numai unul din doi români are acces la apă şi la canalizare simultan, în timp ce 32% din populaţia României nu are acces la nici una dintre ele.
În ciuda ritmului de creştere economică de peste 5% de câţiva ani buni, România nu are un sistem de autostrăzi, un sistem de cale ferată performant sau o agricultură adusă la nivelul secolului XXI. România avea (şi situaţia nu s-a schimbat prea mult) la nivelul anului 2005 o densitate a drumurilor publice de 33,5 km la 100 de km pătraţi, adică de trei ori mai puţin decât media UE din 2003, de 110,1 km.
Fondurile europene, butonul de „turbo“ al dezvoltării
Butonul de “turbo” la care se poate apela în calitate de membru al UE sunt fondurile europene. Cele 19,6 miliarde de euro în total puse la dispoziţie de Uniune până în 2013 ar putea reprezenta cel mai important motor de dezvoltare al României, cu simpla condiţie de a fi atrase prin proiecte viabile. Se estimează că absorbţia completă a fondurilor de la UE poate duce la un supliment de creştere economică de 15%-20% până în 2015, conform SNDD. Principalul lor avantaj este însă că practic obligă România să investească în infrastructură, fie că este vorba despre drumuri, gropi de gunoi ecologice sau centrale termoelectrice.
Indiferent care va fi salariul mediu pe economie în 2020, dacă nu vor fi luate măsuri pentru încurajarea agriculturii performante, nu de subzistenţă, România va ajunge în scurt timp să importe masiv mâncare străină, care va fi mai ieftină, deşi produsă la mii de km distanţă, decât alimentele locale. La nivelul anului 2002, peste 90% dintre exploataţiile agricole aveau o suprafaţă mai mică de cinci hectare, fiind ştiut că performanţa fermelor este direct proporţională cu mărimea lor. Mai mult decât atât, chiar dacă proprietarii ar vrea să cultive pământul nu ar avea cum. În 2006 în România erau circa 174.000 de tractoare, dintre care 13.500 nefuncţionale. La un calcul simplu reiese un raport de un tractor la 54 de hectare de teren agricol, adică o încărcătură de cinci ori mai mare decât media UE, conform SNDD.
Bechtel primeste un milion de euro pe luna pentru cheltuieli de protocol
protocolare” catre firma
americana Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania. Mai mult, chiar daca se apropie alegerile parlamentare, americanii de la Bechtel nu au capacitatea de a finaliza nici 20 de kilometri de autostrada.
Dupa nici o luna de la primul kilometru de asfalt pe autostrada Brasov-Bors, oficiali din Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CANDNR) ne-au declarat ca, pana la sfarsitul anului, nu se va putea circula pe nici un kilometru din autostrada Brasov-Bors. „Americanii de la Bechtel nu se incadreaza in termenele stabilite pentru acest an. Nu au capacitatea de a finaliza lucrarile de asfaltare pentru ca soferii sa poata circula pe un tronson de autostrada. Cu toate ca suntem in luna septembrie, numai 60% din lucrarile stabilite pentru acest an au fost realizate. Nu se vor respecta graficele de executie”, ne-au explicat oficialii Companiei de Autostrazi.
Pe langa penalizarile de zeci de mii de euro pe zi, din cauza ca facturile nu sunt platite la timp, CNADNR achita un milion de euro pe luna „cheltuieli de protocol” catre compania Bechtel. „Confom unei clauze din contract, Bechtel primeste o alocatie lunara de circa un milion de euro, ceea ce ar reprezenta cheltuielile indirecte de capital si de protocol pe perioada derularii contractului. Pe perioada celor opt ani de contract cu amercanii de la Bechtel, statul plateste circa 100 milioane de euro pentru taxele vamale si ceea ce tine de protocol la Bechtel”, ne-au mai declarat reprezentantii Bechtel.
Facturi neplatite de trei luni
Din cauza intarzierilor companiei Bechtel, conducerea CNADNR a cerut deducerea ultimelor trei facturi din avansul de la inceputul anului. „Bechtel a anuntat ca vor executa lucrari de circa 440 milioane de euro in acest an. Conform clauzelor contractuale, compania Bechtel am primit un avans de circa 130 milioane de euro la inceputul anului. In prezent avem trei facturi neplatite in valoare de circa 70 milioane de euro. Din factura pe luna mai s-a platit numai TVA, iar pe lunile iunie si iulie nu s-a platit nimic. Am trimis o adresa companiei Bechtel prin care ii anuntam ca facturile pe cele trei luni se deduc din avans”, ne-au explicat oficialii CNADNR. Rezilierea contractului cu Bechtel ar costa
Guvernul 800 milioane de euro. „Compania Bechtel nu are capacitatea sa gestioneze acest proiect. Cele doua tronsoane, aflate in lucru, in lungime de circa 110 km nu se vor finaliza in februarie 2010. Doua santiere sunt in intarziere cu peste sase luni. Daca am rezilia contractul in acest an, tot in 2013 ar putea fi finalizate lucrarile. In doi ani terminam exproprierile si cele sase tronsoane sunt scoase la licitatie. Fiecare tronson ar putea fi construit de alta firma si putem atrage bani europeni”, ne-au mai spus oficialii CNADNR.
Berceanu: «Nimeni nu poate clinti contractul cu Bechtel»
Dupa cum se desfasoara lucrarile la autostrada Brasov-Bors, fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu a precizat ca cei 415 km de autostrada vor costa peste 7 miliarde de euro si se va finaliza peste aproximativ 10 ani. Berceanu a precizat ca se apropie campania electorala si sunt sanse sa asistam la inaugurarea unui tronson de nici 10 kilometri de autostrada. “Angajatii de la Bechtel sunt baieti frumosi. Cine ar vrea sa plece din Romania cand ar incasa cati bani vor pe o perioada nelimitata? Drumurile si autostrazile sunt o problema de siguranta nationala. Bechtel a construit in Croatia o autostrada cu 6 milioane de euro pe kilometru. Pentru Bechtel, un kilometru din autostrada Transilvania va costa 15 milioane de euro”, a afirmat Radu Berceanu.
americana Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania. Mai mult, chiar daca se apropie alegerile parlamentare, americanii de la Bechtel nu au capacitatea de a finaliza nici 20 de kilometri de autostrada.
Dupa nici o luna de la primul kilometru de asfalt pe autostrada Brasov-Bors, oficiali din Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CANDNR) ne-au declarat ca, pana la sfarsitul anului, nu se va putea circula pe nici un kilometru din autostrada Brasov-Bors. „Americanii de la Bechtel nu se incadreaza in termenele stabilite pentru acest an. Nu au capacitatea de a finaliza lucrarile de asfaltare pentru ca soferii sa poata circula pe un tronson de autostrada. Cu toate ca suntem in luna septembrie, numai 60% din lucrarile stabilite pentru acest an au fost realizate. Nu se vor respecta graficele de executie”, ne-au explicat oficialii Companiei de Autostrazi.
Pe langa penalizarile de zeci de mii de euro pe zi, din cauza ca facturile nu sunt platite la timp, CNADNR achita un milion de euro pe luna „cheltuieli de protocol” catre compania Bechtel. „Confom unei clauze din contract, Bechtel primeste o alocatie lunara de circa un milion de euro, ceea ce ar reprezenta cheltuielile indirecte de capital si de protocol pe perioada derularii contractului. Pe perioada celor opt ani de contract cu amercanii de la Bechtel, statul plateste circa 100 milioane de euro pentru taxele vamale si ceea ce tine de protocol la Bechtel”, ne-au mai declarat reprezentantii Bechtel.
Facturi neplatite de trei luni
Din cauza intarzierilor companiei Bechtel, conducerea CNADNR a cerut deducerea ultimelor trei facturi din avansul de la inceputul anului. „Bechtel a anuntat ca vor executa lucrari de circa 440 milioane de euro in acest an. Conform clauzelor contractuale, compania Bechtel am primit un avans de circa 130 milioane de euro la inceputul anului. In prezent avem trei facturi neplatite in valoare de circa 70 milioane de euro. Din factura pe luna mai s-a platit numai TVA, iar pe lunile iunie si iulie nu s-a platit nimic. Am trimis o adresa companiei Bechtel prin care ii anuntam ca facturile pe cele trei luni se deduc din avans”, ne-au explicat oficialii CNADNR. Rezilierea contractului cu Bechtel ar costa
Guvernul 800 milioane de euro. „Compania Bechtel nu are capacitatea sa gestioneze acest proiect. Cele doua tronsoane, aflate in lucru, in lungime de circa 110 km nu se vor finaliza in februarie 2010. Doua santiere sunt in intarziere cu peste sase luni. Daca am rezilia contractul in acest an, tot in 2013 ar putea fi finalizate lucrarile. In doi ani terminam exproprierile si cele sase tronsoane sunt scoase la licitatie. Fiecare tronson ar putea fi construit de alta firma si putem atrage bani europeni”, ne-au mai spus oficialii CNADNR.
Berceanu: «Nimeni nu poate clinti contractul cu Bechtel»
Dupa cum se desfasoara lucrarile la autostrada Brasov-Bors, fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu a precizat ca cei 415 km de autostrada vor costa peste 7 miliarde de euro si se va finaliza peste aproximativ 10 ani. Berceanu a precizat ca se apropie campania electorala si sunt sanse sa asistam la inaugurarea unui tronson de nici 10 kilometri de autostrada. “Angajatii de la Bechtel sunt baieti frumosi. Cine ar vrea sa plece din Romania cand ar incasa cati bani vor pe o perioada nelimitata? Drumurile si autostrazile sunt o problema de siguranta nationala. Bechtel a construit in Croatia o autostrada cu 6 milioane de euro pe kilometru. Pentru Bechtel, un kilometru din autostrada Transilvania va costa 15 milioane de euro”, a afirmat Radu Berceanu.
Segmentul SIF castiga aproape 7%, urmand evolutiile europene
ursa de Valori Bucuresti crestea puternic dupa primele trei ore de tranzactionare ale sedintei de luni, cea mai mare
apreciere, de aproape 7%, fiind inregistrata de indicele BET-FI, reprezentativ pentru societatiile de investitii financiare. Indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni (fara SIF-uri) crestea cu 4%.
Lichiditatea celor doua piete reglementate era de 10,6 mil. lei (3 mil. euro), impulsionata in special de tranzactiile pe segmentul SIF-urilor si pe segmentul bancar
. Cel mai mare rulaj, de 2,1 mil lei (0,5 mil euro
) il aveau actiunile SIF Muntenia (SIF4). care se apreciau cu 5,8%. SIF Oltenia (SIF5) inregistra cea mai mare crestere la ora 12:00, un titlu al societatii fiind vandut cu 1,85 lei
, cu 8,1% mai scump fata de referinta. Actiunile SIF5 fusesera vandute in orele precedente si la preturi cu 10% mai mari fata de sedinta precedenta.
In Europa pietele urcau, dupa ce guvernul SUA a anuntat nationalizarea Fannie Mae si Freddie Mac, companii
ce detin jumatate din piata americana a creditului ipotecar. Indicele francez CAC 40 inregistra un avans de 4,6%, indicele german DAX crestea cu 3,5%, in timp ce indicele londonez FTSE 100 castiga 3,7%.
apreciere, de aproape 7%, fiind inregistrata de indicele BET-FI, reprezentativ pentru societatiile de investitii financiare. Indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni (fara SIF-uri) crestea cu 4%.
Lichiditatea celor doua piete reglementate era de 10,6 mil. lei (3 mil. euro), impulsionata in special de tranzactiile pe segmentul SIF-urilor si pe segmentul bancar
. Cel mai mare rulaj, de 2,1 mil lei (0,5 mil euro
) il aveau actiunile SIF Muntenia (SIF4). care se apreciau cu 5,8%. SIF Oltenia (SIF5) inregistra cea mai mare crestere la ora 12:00, un titlu al societatii fiind vandut cu 1,85 lei
, cu 8,1% mai scump fata de referinta. Actiunile SIF5 fusesera vandute in orele precedente si la preturi cu 10% mai mari fata de sedinta precedenta.
In Europa pietele urcau, dupa ce guvernul SUA a anuntat nationalizarea Fannie Mae si Freddie Mac, companii
ce detin jumatate din piata americana a creditului ipotecar. Indicele francez CAC 40 inregistra un avans de 4,6%, indicele german DAX crestea cu 3,5%, in timp ce indicele londonez FTSE 100 castiga 3,7%.
Rompetrol a ieftinit benzina Premium E4 cu 9 bani/litru, de astăzi
Rompetrol ieftineşte de astăzi benzina Premium E4 cu 9 bani/litru, în timp ce preţul celorlalte tipuri de carburanţi a rămas neschimbat, potrivit datelor afişate de companie
în benzinăriile proprii.
Astfel, benzina
Premium E4 costă 3,93 lei
/litru.
Preţul celorlalte două tipuri de benzină rămâne neschimbat. Benzina Efix 95 costă 3,98 lei/litru, iar benzina Euro
Super 98 fără Plumb 4,61 lei/litru.
în benzinăriile proprii.
Astfel, benzina
Premium E4 costă 3,93 lei
/litru.
Preţul celorlalte două tipuri de benzină rămâne neschimbat. Benzina Efix 95 costă 3,98 lei/litru, iar benzina Euro
Super 98 fără Plumb 4,61 lei/litru.
Peste 42% din angajaţii din România spun că au salarii mai mici sau la fel ca anul trecut
este un sfert dintre români spun că au salarii la fel ca anul trecut, iar 17,5% susţin că încasează lunar mai puţini bani decât în august 2007, arată un sondaj efectuat de BestJobs, în rândul a 1.022 persoane, în perioada 25 august - 26 august 2008.
Peste 57% din cei chestionaţi au declarat că salariul lor a crescut în luna august 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar 21% spun că venitul lor a crescut cu mai mult de o treime, potrivit NewsIn.
Sondajul mai arată că 16,5% din angajaţi susţin că salariul lor a crescut în ultimul an cu mai puţin de 10%, iar 12,5% au declarat că încasează mai mult faţă de luna august a anului trecut cu peste 10%, dar nu mai mult de 20%.
Şapte români dintr-o sută au declarat că salariul lor a crescut între 20-30%, nivel apropiat de creşterea anuală de 25,8% înregistrată la nivelul economiei în intervalul iulie 2007-iulie 2008, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
"Cei care ar putea intra în categoria celor care spun că le-a scăzut salariul faţă de anul trecut sunt angajaţii multinaţionalelor, deoarece multe companii îşi stabilesc creşteri salariale în funcţie de inflaţie, la sfârşitul fiecărui an. Cum inflaţia din acest an este mai mare
decât anul trecut, este posibil ca angajaţi să primească în termeni reali mai puţini bani decât în 2007", a declarat, Constantin Ferşeta, manager marketing
Neogen.
Un alt motiv care ar putea contribui la percepţia angajaţilor că salariile lor au scăzut sau au rămas la fel, în august 2008 comparativ cu luna a opta a anului trecut, este reprezentat de deprecierea leului în faţa euro
în această perioadă.
Specialistul pe probleme fiscale Gabriel Biriş susţine că cei care şi-au negociat salariile în lei
ar putea resimţi devalorizarea monedei naţionale faţă de euro din ultimul an.
Câştigul salarial mediu net al românilor a crescut cu 25,8% în intervalul iulie 2007-iulie 2008, până la 1.308 lei (365 euro), ritm superior celui din lunile anterioare, pe fondul avansului rapid al salariilor în industrie şi în unele servicii
, a anunţat, joi, INS.
Câştigul salarial mediu brut a fost în iulie de 1.769 lei (494 euro), cu 1,8% mai mare decât în luna precedentă.
Peste 57% din cei chestionaţi au declarat că salariul lor a crescut în luna august 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar 21% spun că venitul lor a crescut cu mai mult de o treime, potrivit NewsIn.
Sondajul mai arată că 16,5% din angajaţi susţin că salariul lor a crescut în ultimul an cu mai puţin de 10%, iar 12,5% au declarat că încasează mai mult faţă de luna august a anului trecut cu peste 10%, dar nu mai mult de 20%.
Şapte români dintr-o sută au declarat că salariul lor a crescut între 20-30%, nivel apropiat de creşterea anuală de 25,8% înregistrată la nivelul economiei în intervalul iulie 2007-iulie 2008, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
"Cei care ar putea intra în categoria celor care spun că le-a scăzut salariul faţă de anul trecut sunt angajaţii multinaţionalelor, deoarece multe companii îşi stabilesc creşteri salariale în funcţie de inflaţie, la sfârşitul fiecărui an. Cum inflaţia din acest an este mai mare
decât anul trecut, este posibil ca angajaţi să primească în termeni reali mai puţini bani decât în 2007", a declarat, Constantin Ferşeta, manager marketing
Neogen.
Un alt motiv care ar putea contribui la percepţia angajaţilor că salariile lor au scăzut sau au rămas la fel, în august 2008 comparativ cu luna a opta a anului trecut, este reprezentat de deprecierea leului în faţa euro
în această perioadă.
Specialistul pe probleme fiscale Gabriel Biriş susţine că cei care şi-au negociat salariile în lei
ar putea resimţi devalorizarea monedei naţionale faţă de euro din ultimul an.
Câştigul salarial mediu net al românilor a crescut cu 25,8% în intervalul iulie 2007-iulie 2008, până la 1.308 lei (365 euro), ritm superior celui din lunile anterioare, pe fondul avansului rapid al salariilor în industrie şi în unele servicii
, a anunţat, joi, INS.
Câştigul salarial mediu brut a fost în iulie de 1.769 lei (494 euro), cu 1,8% mai mare decât în luna precedentă.
Romtelecom a câştigat o licenţă de telefonie mobilă
Romtelecom a câştigat licitaţia pentru acordarea unei licenţe naţionale de comunicaţii mobile. În cursă au mai fost înscrise încă trei companii. Este vorba despre NetPoint (controlată de RCS&RDS), Saudi Oger (acţionarul Telemobil, operatorul reţelei Zapp Mobile) şi Tactical Networks, un fond de investiţii ceh susţinut de producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii ZTE.
Potrivit unui comunicat al ANRCTI evaluarea ofertelor s-a făcut pe baza grilei de punctaj de către o comisie numită de preşedintele Autorităţii. Au fost luate în considerare capacitatea financiară, exprimată prin cifra de afaceri şi rata profitului pe anii 2005, 2006 şi 2007, disponibilitatea financiară pentru investiţii şi cuantumul total al investiţiei în realizarea şi operarea reţelei, fezabilitatea comercială reflectată în planul de marketing
şi nu în ultimul rând specializarea şi experienţa.
Alte criterii de selecţie au fost fezabilitatea tehnică şi acoperirea propusă pentru cele trei faze de instalare a reţelei. Romtelecom va plăti o taxă de 1 milion 77 de mii de euro
şi va achita către ANRCTI un tarif anual de utilizare a spectrului, stabilit conform reglementărilor legale
în vigoare. ANRCTI va face prima evaluare a respectării prevederilor din licenţă la data de 31 decembrie 2010.
În România activează în prezent cinci operatori de telefonie mobilă, care aveau 22,9 milioane de utilizatori la sfârşitul anului trecut.
Raportat la populaţia ţării, penetrarea telefoniei mobile a atins 106,2%.
Potrivit unui comunicat al ANRCTI evaluarea ofertelor s-a făcut pe baza grilei de punctaj de către o comisie numită de preşedintele Autorităţii. Au fost luate în considerare capacitatea financiară, exprimată prin cifra de afaceri şi rata profitului pe anii 2005, 2006 şi 2007, disponibilitatea financiară pentru investiţii şi cuantumul total al investiţiei în realizarea şi operarea reţelei, fezabilitatea comercială reflectată în planul de marketing
şi nu în ultimul rând specializarea şi experienţa.
Alte criterii de selecţie au fost fezabilitatea tehnică şi acoperirea propusă pentru cele trei faze de instalare a reţelei. Romtelecom va plăti o taxă de 1 milion 77 de mii de euro
şi va achita către ANRCTI un tarif anual de utilizare a spectrului, stabilit conform reglementărilor legale
în vigoare. ANRCTI va face prima evaluare a respectării prevederilor din licenţă la data de 31 decembrie 2010.
În România activează în prezent cinci operatori de telefonie mobilă, care aveau 22,9 milioane de utilizatori la sfârşitul anului trecut.
Raportat la populaţia ţării, penetrarea telefoniei mobile a atins 106,2%.
Francezii cumpără un constructor român de drumuri şi autostrăzi
onsiliul Concurenţei analizează concentrarea economică ce se va realiza prin dobândirea controlului unic direct de catre EUROVIA S.A. asupra SC HAN GROUP S.A..
Autoritatea de concurenta va analiza operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. O decizie cu privire la aceastǎ operaţiune urmeazǎ a fi luatǎ, conform prevederilor legale
, în termen de 30 de zile de la data la care notificarea este consideratǎ efectivǎ.
Potrivit Legii Concurenţei sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurentei, operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute de acest act normativ. Acestea sunt îndeplinite dacă cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi intr-o operaţiune de concentrare economică depaşeste echivalentul in lei
a 10.000.000 euro
şi există cel puţin doi agenti economici implicaţi în operaţiune care să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare
decât echivalentul in lei a 4.000.000 euro.
Autoritatea de concurenta va analiza operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. O decizie cu privire la aceastǎ operaţiune urmeazǎ a fi luatǎ, conform prevederilor legale
, în termen de 30 de zile de la data la care notificarea este consideratǎ efectivǎ.
Potrivit Legii Concurenţei sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurentei, operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute de acest act normativ. Acestea sunt îndeplinite dacă cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi intr-o operaţiune de concentrare economică depaşeste echivalentul in lei
a 10.000.000 euro
şi există cel puţin doi agenti economici implicaţi în operaţiune care să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare
decât echivalentul in lei a 4.000.000 euro.
Leul îşi revine uşor spre 3,58 lei/euro, dar tendinţa este inversată de întărirea
eul s-a întărit la începutul şedinţei valutare de luni până în apropiere de 3,58 lei
/euro, pentru ca apoi să reintre pe o tendinţă de depreciere în faţa monedei europene, în ton cu alte monede din regiune, penalizate de atracţia investitorilor pentru plasamente pe dolar.
"Leul şi-a revenit destul de bine dinmineaţa, dar pierde acum teren, pe o tendinţă regională. Se iese de pe pieţele emergente şi de pe euro şi se intră pe dolar
, deşi statisticile sunt slabe şi în Europa, şi în SUA. Este un fel de modă", a declarat pentru NewsIn, dealerul şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
Leul era cotat în deschiderea şedinţei de tranzacţionare în apropierea nivelului de 3,59 lei/euro şi s-a apreciat treptat până la 3,5790 lei/euro în jurul orei 10, după care a reintrat pe o tendinţă de depreciere. La 11:35, băncile cumpărau un euro cu 3,5960 lei şi îl vindeau cu 3,6000 lei.
În regiune, zlotul a pierdut teren luni dimineaţă de la 3,41 unităţi/euro până la 3,46 unităţi/euro, în timp ce forintul s-a depreciat de la 237,6 la 240,9 forinţi/euro.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a apreciat semnficativ în faţa euro, de la cotaţii de peste 1,44 dolari/euro la sub 1,43 dolari/euro.
La ora 11:35, ora României, euro era cotat cu 1,4277 dolari.
/euro, pentru ca apoi să reintre pe o tendinţă de depreciere în faţa monedei europene, în ton cu alte monede din regiune, penalizate de atracţia investitorilor pentru plasamente pe dolar.
"Leul şi-a revenit destul de bine dinmineaţa, dar pierde acum teren, pe o tendinţă regională. Se iese de pe pieţele emergente şi de pe euro şi se intră pe dolar
, deşi statisticile sunt slabe şi în Europa, şi în SUA. Este un fel de modă", a declarat pentru NewsIn, dealerul şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
Leul era cotat în deschiderea şedinţei de tranzacţionare în apropierea nivelului de 3,59 lei/euro şi s-a apreciat treptat până la 3,5790 lei/euro în jurul orei 10, după care a reintrat pe o tendinţă de depreciere. La 11:35, băncile cumpărau un euro cu 3,5960 lei şi îl vindeau cu 3,6000 lei.
În regiune, zlotul a pierdut teren luni dimineaţă de la 3,41 unităţi/euro până la 3,46 unităţi/euro, în timp ce forintul s-a depreciat de la 237,6 la 240,9 forinţi/euro.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a apreciat semnficativ în faţa euro, de la cotaţii de peste 1,44 dolari/euro la sub 1,43 dolari/euro.
La ora 11:35, ora României, euro era cotat cu 1,4277 dolari.
GarantiBank România elimină comisionul pentru retragerile de bani la bancomatele altor bănci
GarantiBank România, sucursala românească a GarantiBank International NV, a anunţat, luni, că posesorii de carduri de debit GarantiBank24 vor putea retrage numerar de la bancomatele oricărei bănci din România fără a plăti vreun comision
.
Anterior, comisionul de retragere era zero doar la bancomatele GarantiBank.
Suma maximă care poate fi retrasă zilnic de un client de la bancomat este de 3.000 de lei
.
GarantiBank24 este un card
de debit emis sub sigla Maestro, fără comision de emitere şi de administrare.
Clienţii pot folosi cardul la bancomatele GarantiBank pentru transferuri în lei sau valută din contul
personal în alte conturi
GarantiBank, schimb valutar, depunere de numerar în orice cont deschis la GarantiBank, achitarea sumei minime de plată pentru cardul de credit Bonus Card sau schimbarea PIN-ului.
.
Anterior, comisionul de retragere era zero doar la bancomatele GarantiBank.
Suma maximă care poate fi retrasă zilnic de un client de la bancomat este de 3.000 de lei
.
GarantiBank24 este un card
de debit emis sub sigla Maestro, fără comision de emitere şi de administrare.
Clienţii pot folosi cardul la bancomatele GarantiBank pentru transferuri în lei sau valută din contul
personal în alte conturi
GarantiBank, schimb valutar, depunere de numerar în orice cont deschis la GarantiBank, achitarea sumei minime de plată pentru cardul de credit Bonus Card sau schimbarea PIN-ului.
CET-urile ar trebui să revină la Ministerul Economiei, afirmă Varujan Vosganian
Ministrul Economiei
, Varujan Vosganian, a declarat duminică, la Iaşi, că centralele electro-termice ar trebui să revină la autoritatea pe care o conduce, după ce consiliile locale nu au reuşit să le rezolve problemele, ministrul referindu-se în special la aprovizionarea cu combustibil pentru iarnă.
"Primăriile nu au suficientă expertiză, informaţie şi putere pe piaţă pentru a rezolva problemele CET-urilor. Practic, sunt la cheremul unor furnizori care îşi bat joc de ele. Eu nu înţeleg cum unele CET-uri au luat păcură din import cu 30% mai scumpă, în condiţiile în care România este exportator de păcură", a spus, în conferinţă de presă, ministrul Economiei.
Vosganian a adăugat că, în ultimii ani, au fost alocate consiliilor locale circa 500 milioane de euro
pentru modernizarea centralelor, însă rezultatele se lasă aşteptate.
"După părerea mea, CET-urile ar trebui să revină la minister. A fost un experiment eşuat. Ministerul are modalităţi de a le moderniza, de a face parteneriate publice. De exemplu, am putea încheia o convenţie: să dăm furnizorului electricitate în schimbul gazului. Acest lucru ar putea fi făcut deoarece la minister ar fi şi unii şi alţii", a mai spus Vosganian.
Acesta a adăugat că unele consilii locale au condamnat CET-urile la faliment deoarece au ţinut “preţul jos, din motive electorale”.
"Situaţia asta o avem la RADET, de exemplu. Din cauza preţurile scăzute fixate de consiliul local, au ajuns într-o situaţie foarte riscantă”, a explicat Vosganian.
Ministrul liberal a precizat că va aborda această temă, luni, în Parlament şi va întreprinde procedurile legislative pentru ca centralele să revină la minister. “Am vorbit cu ministrul David să începem procedurile. Culmea este că municipalităţile nu vor da cu uşurinţă CET-urile”, susţine Vosganian.
, Varujan Vosganian, a declarat duminică, la Iaşi, că centralele electro-termice ar trebui să revină la autoritatea pe care o conduce, după ce consiliile locale nu au reuşit să le rezolve problemele, ministrul referindu-se în special la aprovizionarea cu combustibil pentru iarnă.
"Primăriile nu au suficientă expertiză, informaţie şi putere pe piaţă pentru a rezolva problemele CET-urilor. Practic, sunt la cheremul unor furnizori care îşi bat joc de ele. Eu nu înţeleg cum unele CET-uri au luat păcură din import cu 30% mai scumpă, în condiţiile în care România este exportator de păcură", a spus, în conferinţă de presă, ministrul Economiei.
Vosganian a adăugat că, în ultimii ani, au fost alocate consiliilor locale circa 500 milioane de euro
pentru modernizarea centralelor, însă rezultatele se lasă aşteptate.
"După părerea mea, CET-urile ar trebui să revină la minister. A fost un experiment eşuat. Ministerul are modalităţi de a le moderniza, de a face parteneriate publice. De exemplu, am putea încheia o convenţie: să dăm furnizorului electricitate în schimbul gazului. Acest lucru ar putea fi făcut deoarece la minister ar fi şi unii şi alţii", a mai spus Vosganian.
Acesta a adăugat că unele consilii locale au condamnat CET-urile la faliment deoarece au ţinut “preţul jos, din motive electorale”.
"Situaţia asta o avem la RADET, de exemplu. Din cauza preţurile scăzute fixate de consiliul local, au ajuns într-o situaţie foarte riscantă”, a explicat Vosganian.
Ministrul liberal a precizat că va aborda această temă, luni, în Parlament şi va întreprinde procedurile legislative pentru ca centralele să revină la minister. “Am vorbit cu ministrul David să începem procedurile. Culmea este că municipalităţile nu vor da cu uşurinţă CET-urile”, susţine Vosganian.
Dolarul se depreciază în faţa euro după ajutorul acordat de SUA băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac
Dolarul a pierdut teren în faţa monedei unice, luni, după ce guvernul american a preluat băncile ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac, aflate în pragul falimentului, pentru a întări piaţa imobiliară americană, puternic lovită de criza creditelor.
Astfel, euro
s-a apreciat cu 0,9% faţă de moneda americană, la 1,4402 dolari. Săptămâna trecută, moneda unică se depreciase la 1,4197 dolari, cel mai mic nivel atins în ultimele 11 luni.
Astfel, euro
s-a apreciat cu 0,9% faţă de moneda americană, la 1,4402 dolari. Săptămâna trecută, moneda unică se depreciase la 1,4197 dolari, cel mai mic nivel atins în ultimele 11 luni.
Băsescu şi PDL: răceală tactică
oana Lupea: "Băsescu îşi va menaja statutul de războinic al dreptăţii, lăsând în acelaşi timp PDL libertatea să facă înţelegeri punctuale cu Vadim".
Traian Băsescu va juca în campania electorală generală din 2008 cu mai multă prudenţă. Nu-i vom mai vedea silueta de diriginte pe vreun afiş electoral, nu-l vom vedea la televizor ieşind de la cafea cu vreun candidat PDL şi, cel mai probabil, nu vom mai auzi din gura lui că PDL este sfânta fecioară a politicii româneşti. Preşedintele încearcă deja să lase impresia că nu se mai implică în acţiunile de partid. Dar nu pentru că ar fi luat o distanţă dezaprobatoare. Răceala este tactică: Băsescu îşi va menaja statutul de războinic al dreptăţii şi moralităţii, lăsând în acelaşi timp PDL libertatea să facă tot ceea ce este necesar pentru a câştiga alegerile, inclusiv înţelegeri punctuale cu Vadim Tudor împotriva cabinetului Tăriceanu.
Absenţa lui Traian Băsescu de la şcolile de vară ale partidului poate fi interpretată ca un prim semnal. După ce, doi ani consecutiv, şeful statului a folosit dispensa de la echidistanţă dată
de Curtea Constituţională, chiar cu câteva luni înaintea alegerilor generale, şeful statului nu a dat curs invitaţiilor PDL. Anul trecut a oferit femeilor democrate o petrecere de pomină la reşedinţa prezidenţială de la Neptun, iar în 2006 şi-a purtat coloana proaspăt operată la două şcoli de tineret, a PD şi a PSD pe deasupra. Şcolile de vară au fost tribunele de la care şeful statului şi-a lansat mesajele politice de toamnă-iarnă şi şi-a întărit asocierea cu partidul din care a făcut parte. Cele din 2008 ar fi fost un formidabil prilej pentru a pune în circulaţie marile teme electorale ale PDL pentru această campanie, ratarea oportunităţilor nefiind un obicei al şefului statului.
Traian Băsescu va juca în campania electorală generală din 2008 cu mai multă prudenţă. Nu-i vom mai vedea silueta de diriginte pe vreun afiş electoral, nu-l vom vedea la televizor ieşind de la cafea cu vreun candidat PDL şi, cel mai probabil, nu vom mai auzi din gura lui că PDL este sfânta fecioară a politicii româneşti. Preşedintele încearcă deja să lase impresia că nu se mai implică în acţiunile de partid. Dar nu pentru că ar fi luat o distanţă dezaprobatoare. Răceala este tactică: Băsescu îşi va menaja statutul de războinic al dreptăţii şi moralităţii, lăsând în acelaşi timp PDL libertatea să facă tot ceea ce este necesar pentru a câştiga alegerile, inclusiv înţelegeri punctuale cu Vadim Tudor împotriva cabinetului Tăriceanu.
Absenţa lui Traian Băsescu de la şcolile de vară ale partidului poate fi interpretată ca un prim semnal. După ce, doi ani consecutiv, şeful statului a folosit dispensa de la echidistanţă dată
de Curtea Constituţională, chiar cu câteva luni înaintea alegerilor generale, şeful statului nu a dat curs invitaţiilor PDL. Anul trecut a oferit femeilor democrate o petrecere de pomină la reşedinţa prezidenţială de la Neptun, iar în 2006 şi-a purtat coloana proaspăt operată la două şcoli de tineret, a PD şi a PSD pe deasupra. Şcolile de vară au fost tribunele de la care şeful statului şi-a lansat mesajele politice de toamnă-iarnă şi şi-a întărit asocierea cu partidul din care a făcut parte. Cele din 2008 ar fi fost un formidabil prilej pentru a pune în circulaţie marile teme electorale ale PDL pentru această campanie, ratarea oportunităţilor nefiind un obicei al şefului statului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
